×

Wir verwenden Cookies, um LingQ zu verbessern. Mit dem Besuch der Seite erklärst du dich einverstanden mit unseren Cookie-Richtlinien.

image

Curs de limba romana pentru incepatori, În sat

În sat

XVIII. În sat

A. (nepot şi bunic)

– Bunicule, de ce nu dormi mai mult dimineaţa? Tu eşti bătrân şi trebuie să te odihneşti!

– Nu am nevoie de odihnă mai multă. Iar munca nu aşteaptă…

– Bine, dar tu nu mergi la serviciu. Poţi lucra şi mai târziu.

– Nu se poate, nepoate. Animalele din curte şi din grajd se trezesc de cum se face ziuă. Le e foame, deci trebuie să le dau de mâncare şi să fac curat acolo unde stau ele. Ele fac zgomot dacă sunt flămânde, iar eu rămân de ruşinea satului, că nu am grijă de ele. Mătur curtea găinilor, iar din grajd scot paiele murdare şi pun paie curate. Vitele pleacă la păscut, cu cireada satului. Cu caii plec apoi la câmp. Acum e vremea când recoltăm cartofii… Mâine te iau şi pe tine cu noi la ogor, să ne ajuţi. Vrei să vii?

– Da, vreau. Ce trebuie să fac?

– Eu voi scoate cu sapa cartofii din cuib, iar tu şi bunica îi veţi pune în grămezi, apoi îi veţi aduna în saci. Punem sacii în căruţă şi aducem cartofii acasă, în pivniţă.

– E greu, bunicule?

– Nu e foarte greu, dar o să-ţi simţi spatele…

– Nu-i nimic, sunt bucuros să lucrez şi eu cu voi. Şi tata vă ajuta când era ca mine?

– Sigur, se pricepea la toate.

B. (bunic şi nepoată)

– Ce facem azi, bunicule?

– Astăzi mergem în livadă. Trebuie să cosesc iarba dintre pomi. Uite, acum ascut coasa.

– Ce faci cu iarba tăiată?

– Iarba tăiată şi uscată se numeşte fân. O dăm de mâncare vitelor peste iarnă. Uite, aici, în şopron, am o furcă mică pentru tine. Te învăţ azi să întorci fânul, ca să se usuce bine. Peste o zi – două, când e foarte bine uscat, îl clădim în căpiţe. O să-l punem în podul grajdului. Într-o noapte, putem dormi în fân.

– Cum, bunicule?

– Punem peste fânul moale şi uscat o pătură, apoi un cearceaf. Ne aducem pernă şi pături să ne învelim bine, să nu ne fie frig spre dimineată, când se mai răcoreşte. Să vezi ce bine miroase fânul… O să-ţi arate bunicul şi stelele sus pe cer, prin uşa podului.

– Bunicule, vreau să dorm în fân ca să visez frumos!

– Dar să facem întâi fânul.

– Stai, bunicule, o să tai cu coasa şi floricelele din iarbă?

– Nu stau să aleg, draga bunicului, sigur că le tai. Oricum, ele se ofilesc repede.

– Dar mă laşi întâi să culeg un buchet pentru bunicuţa? O să-l leg cu o sforicică şi o să-l pun cu codiţele în apa pârâului, să nu se ofilească până seara, la plecare spre casă. Iar pe urmă întorc fânul şi fac tot ce spui dumneata!

– Te lasă bunicul…

C. Poarta maramureşană (o voce)

Adevărat „arc de triumf” rustic, şi-a cucerit faima prin armonia perfectă a dimensiunilor, prin respectarea proporţiilor dintre părţile componente şi prin ornamentaţie.

Ataşamentul locuitorilor faţă de aceste valoroase construcţii, cu atât de profunde tradiţii în artă şi cultură, cât şi în istoria social-politică a Maramureşului, este ilustrat de faptul că, până azi s-a păstrat obiceiul de a categorisi gospodăriile după porţi. Începuturile tradiţiei porţilor pot fi determinat şi prin vechimea ritualului privitor la alegerea lemnului şi la construirea porţilor.

Poarta constituia în imaginea omului din veacurile trecute o barieră în calea răului, o barieră care delimita un alt univers, acela al casei şi gospodăriei, în cadrul căruia se desfăşura întreaga viaţă familială. Sub stâlpul care leagă pragul se puneau bani, tămâie şi agheazmă pentru a nu se apropia ciuma şi răul de orice fel. Pentru protejarea averii şi a casei, în general pe stâlpul porţii erau sculptaţi oameni – figurine antropomorfe. Toate simbolurile şi elementele de împodobire au avut iniţial anumite semnificaţii dar, odată cu scurgerea timpului, ele au evoluat în motive decorative.

FUNIA - este o spirală care indică aspiraţia către înălţimi; nodurile sub formă de cruce au semnificaţii magice extrem de vechi, metamorfozate la un moment dat în simbolul soarelui, preluat ulterior de religia creştină.

ROZETA – este un simbol solar, izvor de lumină, căldura de care depinde însăşi viaţa.

POMUL VIEŢII - simbolizează viaţa fără de moarte şi rodnicie nesfârşită.

ŞARPELE - ocupa un rol important între motivele ornamentale zoomorfe. Motivul îşi trage originea din credinţa străveche în ţarpele casei, păzitor de rele al gospodăriei.

„Chipul de om” sau „Mâna cu degetele răsfirate” - fereau gospodăria şi familia de „duhurile rele” şi de „ceasul rău”; simboliza totodată invocaţia la rugăciune.

PĂSĂRILE – sunt figuri prezente în ornamentaţiile porţilor; cocoşul, în vechime, simboliza sufletul omenesc.

Text recapitulativ (o voce)

Săpânţa este o localitate situată la 26 km de Vadu Izei, pe valea Tisei, pe drumul judeţean Sighet - Satu Mare. Localitatea, cunoscută pentru produsele artizanat din lână, se remarcă prin cimitirul de la Săpânţa, cunoscut în toată lumea, graţie artistului Ion Stan Pătraş, sculptor, pictor şi poet. Datorită prestigiului de care s-a bucurat în rândul sătenilor, a reuşit în decursul vieţii să execute un numar remarcabil de cruci sculptate şi pictate, pe care se adaugă o scurtă cronică, rezumând viaţa răposatului. Coloritul vioi, basorelieful alături de cronică scrisă, când ironică, când hazlie, impun spaţiului un aer vesel, devenit astfel unicat în lume: „Cimitirul vesel” de la Săpânţa.

Learn languages from TV shows, movies, news, articles and more! Try LingQ for FREE

În sat |В деревне |In the village |wsi Im Dorf Στο χωριό In the village En el pueblo Dans le village Nel villaggio 村内 마을에서 Kaime In het dorp W wiosce Na aldeia В деревне I byn Köyde У селі 在村里

XVIII. XVIII. XVIII(1) eighteen În sat |В деревне |In the village In the village

A. A. (nepot şi bunic) внук||дедушка grandson||grandfather wnuk|| (grandson and grandfather) (внук и дед)

– Bunicule, de ce nu dormi mai mult dimineaţa? ||||спишь||| Grandpa|"why"|"why"|"not"|sleep|"more"|more|morning Dziadku||||||| – Grandpa, why don't you sleep more in the morning? - Grand-père, pourquoi ne dors-tu pas plus le matin ? - Дедушка, почему ты не спишь больше по утрам? Tu eşti bătrân şi trebuie să te odihneşti! ||Ты старый.|||||отдыхать ||old|||||rest ||stary|||||odpocząć You are old and you need to rest! Ты уже стар и тебе нужен отдых!

– Nu am nevoie de odihnă mai multă. ||нужда||отдых|| ||need||rest||more ||||odpoczynek||więcej ||потреба||||більше – I don't need more rest. - Je n'ai pas besoin de plus de repos. - Мне не нужно больше отдыхать. Iar munca nu aşteaptă… А работа не ждёт…|работа||ждет "And"|work||waits |робота||чекає a jednak|praca|| And work doesn't wait... Et le travail n'attend pas... А работа не ждет...

– Bine, dar tu nu mergi la serviciu. |"but"|||go|| ||||||робота - Okay, but you don't go to work. - D'accord, mais vous n'allez pas travailler. - Хорошо, но ты не ходишь на работу. Poţi lucra şi mai târziu. Можешь||||Ты можешь работать позже. can|work||| |працювати||ще|пізніше możesz|pracować||| |||később|később You can work later. Vous pouvez travailler plus tard. Вы можете работать и позже.

– Nu se poate, nepoate. |||племянница no|||niece |||nie może - No way, nephew. - Pas question, neveu. - Ни за что, племянник. Animalele din curte şi din grajd se trezesc de cum se face ziuă. ||двор|||хлев||просыпаются|||||рассвет ||yard|||barn||wake up|from|as soon as||gets|daybreak ||podwórko|||stajnia|||||||dzień Тварини|з|двір|||||Прокидаються||як тільки||світлішає| |||||istálló||ébrednek||||| The animals in the yard and stable wake up as soon as it's light. Les animaux de la cour et de l'étable se réveillent dès qu'il fait jour. Животные во дворе и в хлеву просыпаются, как только светает. Le e foame, deci trebuie să le dau de mâncare şi să fac curat acolo unde stau ele. Им||голод|значит|должен|дать||дам||еда|||сделать уборку|убраться|там||живут| Them||hungry|"so"||"to"|them|give||||||clean up|there|where|live|them ||głodna||||||||||||||| They're hungry, so I have to feed them and clean up after them. Ils ont faim, je dois donc les nourrir et nettoyer derrière eux. Они голодны, поэтому мне приходится их кормить и убирать за ними. Ele fac zgomot dacă sunt flămânde, iar eu rămân de ruşinea satului, că nu am grijă de ele. |делают|шум|если||голодные|а я||остаюсь||позор|деревни||||забочусь о|| ||noise|if||hungry|"and"||remain||shame|village's|for||"do not"|take care of|| ||hałas|||głodne|||||wstydzie|wioski||||opieka|| ||шум|якщо|||||||||||||| ||||||||||a falu szégyene||||||| They make noise if they are hungry, and I am the shame of the village for not taking care of them. Ils font du bruit s'ils ont faim, et je suis la honte du village parce que je ne m'occupe pas d'eux. Они шумят, если голодны, а я - позор деревни за то, что не забочусь о них. Mătur curtea găinilor, iar din grajd scot paiele murdare şi pun paie curate. Подметаю|двор курятника|курицы|||сарай|выношу|солома|грязную||кладу чистую солому|солома|чистые I sweep|the chicken yard|hens'||from the|barn|take out|dirty straw|dirty|and||straw|clean zamiatam|podwórze|kurzych||||wyjmuję|słomę|brudne|||słoma|czyste seperem|||||istálló|kihúzom|szénát||||| I sweep the hen yard, and take out the dirty straw from the stable and put in clean straw. Je balaie le poulailler, j'enlève la paille sale de l'étable et je mets de la paille propre. Я подметаю куриный двор, убираю грязную солому из хлева и кладу чистую. Vitele pleacă la păscut, cu cireada satului. Коровы|уходят||на пастбище||стадо деревни|деревни Cattle|leave||grazing|with|herd|village's |йдуть||||| bydło|idą||pastwisko||stadem| A tehenek|||legelni||nyáj| Cattle go out to graze with the village herd. Le bétail va paître avec le troupeau du village. Скот выходит пастись вместе с деревенским стадом. Cu caii plec apoi la câmp. |лошади|уезжаю||| "With"|the horses|leave|then||field |||потім||поле |końmi|||| |a lovak|||| Then I go to the field with the horses. Ensuite, je vais au champ avec les chevaux. Затем я иду в поле с лошадьми. Acum e vremea când recoltăm cartofii… Mâine te iau şi pe tine cu noi la ogor, să ne ajuţi. Сейчас||время||собираем урожай|картофель|Завтра||возьму|||||||поле|||помочь нам now||the time|when|harvest|the potatoes|Tomorrow|"you"|take|"and"|with|you too||with us||field|"to"|us|help us ||||zbieramy|ziemniaki||||||||||pole|||pomóc ||||recoltjuk|||||||||||földön||| Now it's time to harvest the potatoes... Tomorrow I'll take you with us to the field to help us. Maintenant, il est temps de récolter les pommes de terre... Demain, je t'emmènerai avec nous dans le champ pour nous aider. Пришло время собирать картофель... Завтра я возьму тебя с собой на поле, чтобы ты нам помог. Vrei să vii? |хочешь ли ты|хочешь прийти "Do you want"||come ||przyjść ||прийти Do you want to come? Voulez-vous venir ? Хочешь пойти с нами?

– Da, vreau. |хочу - Yes, I do. - Да, я знаю. Ce trebuie să fac? |||сделать What should I do? Что мне делать?

– Eu voi scoate cu sapa cartofii din cuib, iar tu şi bunica îi veţi pune în grămezi, apoi îi veţi aduna în saci. ||выкопаю||мотыга|||гнездо картофеля|||||||положите||кучи||||собирать||мешки |"I will"|dig up|with|hoe|potatoes||nest|"and"|||grandmother|them|"you will"|put||piles|then||"you will"|gather||bags ||wyciągnę||łopata|||gniazda||||babcia||wy (2. osoba liczby mnogiej)|||stosy|||wy będziecie|||worki ||викопаю|лопатою||||||||||||||||||| ||kivenni||ásóval|||fészek|||||||||halmokba||||||zsákokba - I'll dig the potatoes out of the nest, and you and Grandma will put them in piles, then you'll put them in sacks. - Je vais déterrer les pommes de terre du nid, et toi et grand-mère vous les mettrez en tas, puis vous les mettrez en sacs. - Я буду выкапывать картошку из гнезда, а вы с бабушкой будете складывать ее в кучи, потом в мешки. Punem sacii în căruţă şi aducem cartofii acasă, în pivniţă. |||телега||приносим||||подвал |the sacks||cart or wagon||bring||||cellar |saki||wóz||przynosimy||||piwnica We put the sacks in the wagon and bring the potatoes home to the cellar. Nous mettons les sacs dans la charrette et ramenons les pommes de terre à la cave. Мы кладем мешки в повозку и везем картофель домой в погреб.

– E greu, bunicule? is|| – Is it hard, grandpa? - Это трудно, дедушка?

– Nu e foarte greu, dar o să-ţi simţi spatele… ||||but||"will"|"your"|feel|your back ||||||||poczujesz| – It's not very hard, but you will feel it in your back... - Ce n'est pas très dur, mais vous sentirez votre dos... - Это не очень сложно, но вы почувствуете, что ваша спина...

– Nu-i nimic, sunt bucuros să lucrez şi eu cu voi. not|it|||happy||||||you ||||радий||працювати|||| – It's alright, I'm happy to work with you too. - Ничего страшного, я буду рад работать и с вами. Şi tata vă ajuta când era ca mine? |father|||when|"was"|like|like me |tata|||||| And my father helped you when he was like me? Et mon père vous a aidé quand il était comme moi ? А мой отец помогал вам, когда был таким же, как я?

– Sigur, se pricepea la toate. ||разбирался|| Sure||knew||everything ||zna się|| ||értett|| - Sure, he was good at everything. - Конечно, он был хорош во всем.

B. (bunic şi nepoată) ||granddaughter ||wnuczka (grandfather and granddaughter)

– Ce facem azi, bunicule? - What are we doing today, Grandpa?

– Astăzi mergem în livadă. |||сад |||orchard |||sad |||gyümölcsös - Today we go to the orchard. - Aujourd'hui, nous allons au verger. Trebuie să cosesc iarba dintre pomi. ||скосить|||деревья ||mow|grass|between the|trees ||skosić|trawę||drzewa ||kaszálom||| I have to mow the grass between the trees. Je dois tondre l'herbe entre les arbres. Мне приходится косить траву между деревьями. Uite, acum ascut coasa. ||точить|серп Look||sharpen|scythe ||ostrzę|kosę |||kasza Look, I'm sharpening the scythe now. Je suis en train d'aiguiser la faux. Смотри, я сейчас точу косу.

– Ce faci cu iarba tăiată? |do you do|with|grass|cut ||||skoszona - What do you do with grass clippings? - Que faites-vous de l'herbe coupée ? - Что вы делаете со скошенной травой?

– Iarba tăiată şi uscată se numeşte fân. ||||||сено grass|cut grass||dried|is|is called|hay |||sucha|||siano ||||||széna - Cut and dried grass is called hay. - L'herbe coupée et séchée est appelée foin. O dăm de mâncare vitelor peste iarnă. ||||скоту|| |give||feed|the cattle|over|winter |danie|||bydłu||zimie |даємо||їжа||напротязі|зима We feed it to the cattle over winter. Nous le donnons au bétail pendant l'hiver. Мы скармливаем его скоту на зиму. Uite, aici, în şopron, am o furcă mică pentru tine. |||амбаре|||вилка||| "Look"|here in||shed|||pitchfork|small|for| |||szopie|||widły|mała|| |||fészer|||||| Look, here in the shed, I have a little fork for you. Regardez, ici dans la remise, j'ai une petite fourchette pour vous. Смотри, здесь, в сарае, у меня есть для тебя маленькая вилка. Te învăţ azi să întorci fânul, ca să se usuce bine. |||||сено||||усохнет| |teach|"today"|to|turn over|the hay||to||dry out| |nauczę||||siano||||suszyć| I'm teaching you today to turn the hay so it dries properly. Je t'apprends aujourd'hui à retourner le foin pour qu'il sèche correctement. Сегодня я научу вас переворачивать сено, чтобы оно как следует просохло. Peste o zi – două, când e foarte bine uscat, îl clădim în căpiţe. ||||||||||построим||стоги In a day||day|"two"|||||very well dried||we stack||haystacks ||||||||suchy||zbudujemy||stogi |||||||||azt|építjük||fáklyákba In a day or two, when it is very dry, we build it in the tubs. Au bout d'un jour ou deux, lorsqu'il est très sec, nous le construisons dans les bacs. Через день-два, когда он совсем высохнет, мы выкладываем его в кадки. O să-l punem în podul grajdului. |||||на мосту|стайки |"we will"||put||the barn loft|the barn |||||na moście|stajni |||||padlásra|istálló We'll put it in the barn attic. Nous le mettrons dans le grenier de la grange. Мы положим его на чердак сарая. Într-o noapte, putem dormi în fân. ||night|can|sleep||hay ||ніч|можемо|||сіно One night, we can sleep in the hay. Une nuit, nous pourrons dormir dans le foin. Одну ночь мы можем спать на сене.

– Cum, bunicule? How| Як| - What, Grandpa? - Что, дедушка?

– Punem peste fânul moale şi uscat o pătură, apoi un cearceaf. |||мягкое||||плед|||простыня we put|over|the hay|soft and dry||dry||blanket|then||bed sheet |||miękkie||suchy||koc|||prześcieradło Кладемо|на|сіно|||сухе|||потім|| |||||||takaró||| - Place a blanket over the soft, dry hay, then a sheet. - Placez une couverture sur le foin doux et sec, puis un drap. Ne aducem pernă şi pături să ne învelim bine, să nu ne fie frig spre dimineată, când se mai răcoreşte. ||подушка||одеяла|||укроемся||||||||||||похолодает |bring|pillow||blankets|||cover ourselves||||us|be|cold|towards|morning||||cools down ||poduszka||koce|||owinąć||||||zimno||||||ochładza |||||||betakarni|||||||||||| We bring pillows and blankets to wrap ourselves up well, so we don't get cold in the morning, when it cools down. Nous apportons des oreillers et des couvertures pour bien nous envelopper, afin de ne pas avoir froid le matin, lorsque le temps se rafraîchit. Мы берем с собой подушки и одеяла, чтобы хорошо укутаться, чтобы не замерзнуть утром, когда похолодает. Să vezi ce bine miroase fânul… O să-ţi arate bunicul şi stelele sus pe cer, prin uşa podului. ||||||||||||звёзды|||||дверь|моста "To"|"see"|||smells like|hay|O|"to"|you|show you|grandfather||the stars|up in the||sky|through|door of attic|attic door ||||pachnie|||||pokaże|||gwiazdy|wysoko|||||mostu ||||illatozik|||||||||||||| See how good the hay smells... He'll show you Grandpa and the stars up in the sky through the attic door. Il te montrera grand-père et les étoiles dans le ciel par la porte du grenier. Посмотри, как вкусно пахнет сено... Он покажет тебе дедушку и звезды на небе через чердачную дверь.

– Bunicule, vreau să dorm în fân ca să visez frumos! grandpa|||sleep||hay|like|to|dream|beautiful dreams ||||||||śnić| - Grandpa, I want to sleep in the hay so I can have a nice dream! - Grand-père, je veux dormir dans le foin pour faire un beau rêve ! - Дедушка, я хочу спать на сене, чтобы мне приснился хороший сон!

– Dar să facem întâi fânul. ||"let's make"|first|the hay |||спершу| - But let's make hay first. - Mais faisons d'abord les foins.

– Stai, bunicule, o să tai cu coasa şi floricelele din iarbă? ||||срежу||серпом||цветочки|| Wait||||cut down|with|scythe||the little flowers||grass stój||||tni||||kwiatki|| ||||||kasza|||| - Wait, Grandpa, you're going to mow the grass and the popcorn? - Attends, grand-père, tu vas tondre l'herbe et le pop-corn ? - Погоди, дедушка, ты собираешься косить траву и есть попкорн?

– Nu stau să aleg, draga bunicului, sigur că le tai. |||выбирать||дедушки|||| |"waste time"||choose|my dear|"of grandpa's"|of course||them|cut |||wybierać||dziadka|||| |||válasszak|||||| - I don't get to choose, dear Grandpa, of course you do. - Je n'ai pas le choix, cher grand-père, bien sûr que si. - Я не могу выбирать, дорогой дедушка, конечно, ты можешь. Oricum, ele se ofilesc repede. |||увядают| "Anyway"|they|"themselves"|wither away|quickly |||więdną| |||ofilesznek| However, they wither quickly. Cependant, ils se fanent rapidement. Однако они быстро увядают.

– Dar mă laşi întâi să culeg un buchet pentru bunicuţa? ||laşi|||собрать|||| ||"let me"|first||pick||bouquet|for|grandmother ||zostawisz|||skoszę||bukiet||babci - But will you let me pick a bouquet for Granny first? - Mais me laisserez-vous d'abord choisir un bouquet pour Mamie ? - Но не позволите ли вы мне сначала выбрать букет для бабушки? O să-l leg cu o sforicică şi o să-l pun cu codiţele în apa pârâului, să nu se ofilească până seara, la plecare spre casă. |||свяжу|||ниточка|||||||хвостиками|||ручья||||увянуть|||||| |"so that"||tie|"with"||little string|||"so that"||||little tails||water of stream|stream's|so that|||wilt|until||at|departure|towards| |||zwiążę|||sznurkiem|||||||ogonkiem|||strumienia||||więdnąć||||wyjściu|| ||||||zsinór|||||||kis farkincáival|||||||ofélni|||||| I'll tie him with a string and put him in the creek with his tails, so he won't wilt until the evening when I leave for home. Je vais l'attacher avec une ficelle et le mettre dans le ruisseau avec ses queues, pour qu'il ne se fane pas jusqu'au soir, quand je rentrerai à la maison. Я привяжу его веревкой и опущу в ручей с хвостами, чтобы он не завял до вечера, когда я уеду домой. Iar pe urmă întorc fânul şi fac tot ce spui dumneata! "And then"|"afterwards"|after that|turn over|the hay|||||you say|you ||potem|||||||| And then I turn the hay and do everything you say! Et puis je tourne le foin et je fais tout ce que vous dites ! А потом я поворачиваю сено и делаю все, что ты говоришь!

– Te lasă bunicul… |оставит| |"lets you"|the grandfather |zostawia| - Grandpa leaves you... - Дедушка оставляет тебя...

C. Poarta maramureşană (o voce) |Ворота|марамурешанская|| |Gate|Maramureșan gate|| |Brama|maramureża|| ||maramureșan|| C. Maramures gate (one entry) C. Porte de Maramures (une entrée) C. Марамуресские ворота (один вход)

Adevărat „arc de triumf” rustic, şi-a cucerit faima prin armonia perfectă a dimensiunilor, prin respectarea proporţiilor dintre părţile componente şi prin ornamentaţie. |арка|||рустикальный|||завоевал|слава||гармонию|||размеров||соблюдением|пропорций||части|компоненты|||орнаментация True|triumphal arch||triumph|rural|||earned|fame|through|harmony|perfect||dimensions|by means of|adherence to|proportions between parts||components|components|||ornamentation prawdziwy|||||||zdobył||||||||||||||| |ív||diadal|rusztikus|||megszerezte|hírneve||harmónia|||||||||komponensei|||díszítés A true rustic "triumphal arch", it won fame for its perfect harmony of dimensions, respect for the proportions of its component parts and ornamentation. Véritable "arc de triomphe" rustique, il s'est distingué par la parfaite harmonie de ses dimensions, le respect des proportions de ses éléments constitutifs et son ornementation. Настоящая деревенская "триумфальная арка", она прославилась благодаря идеальной гармонии размеров, соблюдению пропорций составных частей и орнаменту.

Ataşamentul locuitorilor faţă de aceste valoroase construcţii, cu atât de profunde tradiţii în artă şi cultură, cât şi în istoria social-politică a Maramureşului, este ilustrat de faptul că, până azi s-a păstrat obiceiul de a categorisi gospodăriile după porţi. Привязанность|жителей|||||||||глубокие|традиции|||||||||социально|||||||факт|||||||обычай|||категоризировать|господарства||ворота Attachment|"of the inhabitants"|towards||these valuable constructions|valuable|buildings||"so much"|||||art|||as|||||||of Maramureş||illustrated||the fact||"until"|today|||preserved|custom|||classify|households|"by"|gates A lakosság kötődése ezekhez az értékes épületekhez, amelyek olyan mély hagyományokkal rendelkeznek|||||||||||||||||||||||||||||||||megőrzött|||||a háztartások||kapuk The attachment of the inhabitants to these valuable buildings, with such deep traditions in art and culture, as well as in the social-political history of Maramureș, is illustrated by the fact that, until today, the custom of categorizing households by gates has been preserved. L'attachement des habitants à ces bâtiments de valeur, aux traditions artistiques et culturelles si profondes, ainsi qu'à l'histoire socio-politique de Maramureș, est illustré par le fait que, jusqu'à aujourd'hui, la coutume de classer les ménages par portes a été conservée. О привязанности жителей к этим ценным зданиям, имеющим столь глубокие традиции в искусстве и культуре, а также в социально-политической истории Марамуреша, говорит тот факт, что до сих пор сохранился обычай классифицировать дома по воротам. Începuturile tradiţiei porţilor pot fi determinat şi prin vechimea ritualului privitor la alegerea lemnului şi la construirea porţilor. |||||определены|||древность||относительно||выбором|дерева||||ворот The beginnings|tradition's|gates'|||determined by||through|antiquity|the ritual|regarding||selection of|wood selection|||building|of the gates The beginnings of the tradition of gates can also be determined by the antiquity of the ritual concerning the choice of wood and the construction of gates. Les débuts de la tradition des portails peuvent également être déterminés par l'ancienneté du rituel concernant le choix du bois et la construction des portails. Начало традиции изготовления ворот можно определить и по древности ритуала, связанного с выбором дерева и строительством ворот.

Poarta constituia în imaginea omului din veacurile trecute o barieră în calea răului, o barieră care delimita un alt univers, acela al casei şi gospodăriei, în cadrul căruia se desfăşura întreaga viaţă familială. ||||||века|||барьер|||зла||||делила|||вселенная|||||хозяйства||рамках|которого||развивалось|всякая|| The gate|"constituted"||the image|"of the man"|of|past centuries|past centuries||barrier||path of|the evil||barrier||"marked off"|||another world|that||house||household||within which|"in which"||took place|entire|family life|family |||||||||akadályt|||||||||||||||háztartás|||||||| The gate was a barrier to evil in the image of the man of the past, a barrier that delimited another universe, that of the house and the household, where the whole family life took place. La porte était une barrière contre le mal à l'image de l'homme d'autrefois, une barrière qui délimitait un autre univers, celui de la maison et du foyer, où se déroulait toute la vie familiale. Ворота были преградой для зла в образе человека прошлого, преградой, отделявшей другую вселенную - дом и хозяйство, где протекала вся семейная жизнь. Sub stâlpul care leagă pragul se puneau bani, tămâie şi agheazmă pentru a nu se apropia ciuma şi răul de orice fel. |столб||связывает|порог||ставили||ладан||агиазма|||||приближаться|чума||зло||| Under|pillar|which|"connects"|threshold||were placed|money|incense||holy water|||||approach|plague||evil of any||any kind|any kind |oszlop|||küszöb||||füstölő||||||||plága||||| Money, incense and holy water were placed under the pillar that bound the threshold to keep out plague and evil of any kind. De l'argent, de l'encens et de l'eau bénite étaient placés sous le pilier qui délimitait le seuil afin d'éloigner la peste et les maux de toutes sortes. Деньги, ладан и святую воду клали под столб, ограничивающий порог, чтобы уберечься от чумы и всякого зла. Pentru protejarea averii şi a casei, în general pe stâlpul porţii erau sculptaţi oameni – figurine antropomorfe. "For"|protection of|wealth and home|||home||"in general"|on|gate post|gate post|"were"|carved into|people|anthropomorphic figures|anthropomorphic figures To protect the wealth and the house, people - anthropomorphic figures - were generally carved on the gatepost. Pour protéger le patrimoine et la maison, des personnages - des figures anthropomorphes - étaient généralement sculptés sur le pilier de la porte. Чтобы защитить богатство и дом, на столбах ворот обычно вырезали людей - антропоморфные фигуры. Toate simbolurile şi elementele de împodobire au avut iniţial anumite semnificaţii dar, odată cu scurgerea timpului, ele au evoluat în motive decorative. ||||||||||||||протеканием||||||| |symbols||the elements||decoration||had initially|initially|certain|meanings||"over time"||passage of time|"time passing"|they|"have had"|evolved into||motifs|decorative motifs |||||||мали||певні|||з часом||||||||декоративні елементи| All the symbols and ornaments originally had certain meanings, but over time they evolved into decorative motifs. Tous les symboles et ornements avaient à l'origine une certaine signification, mais au fil du temps, ils se sont transformés en motifs décoratifs. Все символы и орнаменты изначально имели определенное значение, но со временем превратились в декоративные мотивы.

FUNIA - este o spirală care indică aspiraţia către înălţimi; nodurile sub formă de cruce au semnificaţii magice extrem de vechi, metamorfozate la un moment dat în simbolul soarelui, preluat ulterior de religia creştină. ФУНИЯ|||||||||||||||||||||||||||||||| rope|||spiral||indicates|aspiration|towards|heights|the knots||in the form|of|cross-shaped||meanings|magical significance|extremely||ancient|transformed into||||||the symbol|the sun|adopted later by|"later on"||religion|Christian religion ||||яка|||до||||||||значення||дуже старі||дуже давні||||||||сонця||пізніше||| FÜZÉR|||||||||csomók||||kereszt||||||||||||||||||| The rope - is a spiral that indicates the aspiration to heights; the cross-shaped knots have extremely ancient magical meanings, metamorphosed at one time into the symbol of the sun, later taken over by the Christian religion. La corde - est une spirale qui indique l'aspiration aux hauteurs ; les nœuds en forme de croix ont des significations magiques très anciennes, métamorphosées à une époque en symbole du soleil, repris plus tard par la religion chrétienne. Веревка - это спираль, указывающая на стремление к высотам; крестообразные узлы имеют чрезвычайно древнее магическое значение, превратившись в свое время в символ солнца, позже перенятый христианской религией.

ROZETA – este un simbol solar, izvor de lumină, căldura de care depinde însăşi viaţa. РОЗЕТА||||||||||||| Rosette|||symbol|solar|source||light|heat|||depends on|itself|life itself ROZETA||||||||||||maga| ROSE - is a solar symbol, source of light, the warmth on which life itself depends. ROSE - est un symbole solaire, source de lumière, de chaleur dont dépend la vie elle-même. Роза - это солнечный символ, источник света, тепла, от которого зависит сама жизнь.

POMUL VIEŢII - simbolizează viaţa fără de moarte şi rodnicie nesfârşită. The Tree|life|"symbolizes"|life|without||death||fruitfulness|endless ||||без||||| ||||||||termékenység| APPLE OF LIFE - symbolizes life without death and endless fruitfulness. POMME DE VIE - symbolise la vie sans mort et la fécondité sans fin. АПЛ ЖИЗНИ - символизирует жизнь без смерти и бесконечную плодовитость.

ŞARPELE - ocupa un rol important între motivele ornamentale zoomorfe. змея|||||||| The snake|occupies||role|||ornamental motifs|decorative motifs|zoomorphic a kígyó|||||||díszítőelemek| SNAKES - occupy an important role among the zoomorphic ornamental motifs. Les serpents - occupent une place importante parmi les motifs ornementaux zoomorphes. ЗНАКИ - занимают важное место среди зооморфных орнаментальных мотивов. Motivul îşi trage originea din credinţa străveche în ţarpele casei, păzitor de rele al gospodăriei. The reason|"draws its"|draws from|origin||ancient belief|ancient||house serpent|household spirit|guardian||evils||the household ||||||||||||||господарства ||||||ősi||||őrző||||háztartásának The reason originates from the ancient belief in the house goat, the guardian of the household's evil. La raison en est la croyance ancestrale en la chèvre domestique, gardienne du mal de la maison. Причина кроется в древнем поверье о домашнем козле, хранителе домашнего зла.

„Chipul de om” sau „Mâna cu degetele răsfirate” - fereau gospodăria şi familia de „duhurile rele” şi de „ceasul rău”; simboliza totodată invocaţia la rugăciune. |||||||рассыпанные|||||||||||||||| The face|of|human figure||The hand||fingers spread|spread out|protected|household||||evil spirits|evil spirits|||the bad hour|evil hour|symbolized|at the same time|invocation to prayer||prayer invocation Az ember arca|||||||szétszórt||a háztartás||||szellemek|||||||egyszerre|||imádság "Face of a man" or "Hand with fingers curled" - kept the household and family from "evil spirits" and "evil hour"; it also symbolised the call to prayer. "Visage d'homme" ou "Main aux doigts recroquevillés" : ils protègent la maison et la famille des "mauvais esprits" et des "mauvaises heures" ; ils symbolisent également l'appel à la prière. "Лицо человека" или "Рука со скрюченными пальцами" - оберег от "злых духов" и "злого часа"; также символизировал призыв к молитве.

PĂSĂRILE – sunt figuri prezente în ornamentaţiile porţilor; cocoşul, în vechime, simboliza sufletul omenesc. The birds||figures|present||decorations of|gates|rooster||antiquity|symbolized|soul|human soul |||||díszítések||||régi időkben||| ROOSTERS - are figures present in the ornamentation of gates; the rooster, in ancient times, symbolised the human soul. LES COQUILLES - sont des figures présentes dans l'ornementation des portails ; le coq, dans l'Antiquité, symbolisait l'âme humaine. Петухи - фигуры, присутствующие в орнаменте ворот; петух в древности символизировал человеческую душу.

Text recapitulativ (o voce) Summary text (one entry)

Săpânţa este o localitate situată la 26 km de Vadu Izei, pe valea Tisei, pe drumul judeţean Sighet - Satu Mare. Săpânţa||a|village|located||||Vadu Izei|"Iza River"||valley of Tisza|Tisza River||road|county road|Sighetu Marmației|village| Sárospatak|||||||||||völgyön||||||| Săpânța is a village situated 26 km from Vadu Izei, on the Tisei valley, on the Sighet - Satu Mare county road. Сэпанца - деревня, расположенная в 26 км от Ваду-Изеи, в долине Тисея, на окружной дороге Сигет - Сату-Маре. Localitatea, cunoscută pentru produsele artizanat din lână, se remarcă prin cimitirul de la Săpânţa, cunoscut în toată lumea, graţie artistului Ion Stan Pătraş, sculptor, pictor şi poet. The locality|known||the products|handicrafts||wool products||stands out|"for"|cemetery||||||the whole|the world|thanks to|of the artist||Stan|Pătraş|sculptor|painter||poet |||termékek|kézművesipar||gyapjú||||||||||||köszönhetően|||||||| The locality, known for its wool handicrafts, is noted for the cemetery of Săpânța, known all over the world, thanks to the artist Ion Stan Pătraș, sculptor, painter and poet. Местность, известная своими шерстяными ремеслами, примечательна кладбищем Săpânța, известным во всем мире благодаря художнику Иону Стану Пэтрашу, скульптору, живописцу и поэту. Datorită prestigiului de care s-a bucurat în rândul sătenilor, a reuşit în decursul vieţii să execute un numar remarcabil de cruci sculptate şi pictate, pe care se adaugă o scurtă cronică, rezumând viaţa răposatului. Due to|prestige||"which" or "that"|||"enjoyed"||"among"|villagers||"succeeded"||over the course|life's||carry out||number of|remarkable||crosses|sculpted||painted|||"has"|are added||short chronicle|short biography|summarizing||the deceased's life ||||||||||||||||||||||||||||||коротка|||| |||||||||a falusiak||||||||||||keresztek|||||||hozzáad||||összefoglalva||elétét a răposatului Thanks to the prestige he enjoyed among the villagers, he succeeded in the course of his life to execute a remarkable number of carved and painted crosses, to which a short chronicle is added, summarizing the life of the deceased. Благодаря авторитету, которым он пользовался среди жителей деревни, за свою жизнь он успел выполнить огромное количество резных и расписных крестов, к которым добавлена краткая хроника, рассказывающая о жизни усопшего. Coloritul vioi, basorelieful alături de cronică scrisă, când ironică, când hazlie, impun spaţiului un aer vesel, devenit astfel unicat în lume: „Cimitirul vesel” de la Săpânţa. The lively coloring|lively|bas-relief|next to||written account|written account|when|ironic|sometimes|humorous|impose on|the space||cheerful atmosphere|cheerful|"has become"|"thus"|unique in the||world|Merry Cemetery|cheerful|||Săpânţa A színesítés|élénk|a dombormű|mellett|||||||vidám|imponál||||vidám|||egyedülálló||||||| The lively colouring, the bas-relief and the written chronicle, at times ironic, at times humorous, give the space a cheerful air, which has become unique in the world: "The Merry Cemetery" at Săpânța. Живые краски, барельефы и письменная хроника, порой ироничная, порой юмористическая, придают пространству жизнерадостность, которая стала уникальной в мире: "Веселое кладбище" в Сэпанца.