Start learning this lesson now

Cartea de Aur - Alexandru Macedonski, Zi de august (1)

Zi de august (1)

Departe de București, între două șiruri de dealuri, de care satele se agață ca niște cuiburi de rîndunele sub streașinile caselor, se așterne o vale, ce e tăiată pe mijloc de apa Plăviței. Acest rîu, ce șerpuiește printre pajiștile și arăturile coperite, primavara, cu talazurile de smarald și de aur ale grîului și ale rapiței, izvorește tocmai din Muntele Crestat. Dînsul, în această parte a curgerei lui, după ce ocolește pe după o braniște de frasini, intră într-un zăvoi de plute și de salcii unde, întîrziindu-se cîtva sub o umbră, e apucat, în urmă, de zăgazurile de la moara pitarului Stambulache. Dar tainica liniște a zăvoiului, prin a cărui iarbă nalta cresc romanițe și gălbenași, e cu totul tulburată cînd morarul ridică stăvilarele, și cînd Plăvița, multă vreme contenită între zăgaruri, se repede între jgheaburile verzi de mucegai, spre a se măcina pe roata ce se pune în mișcare. Dinaintea moarei, aproape că nu e ceas cînd doi-trei țărani să nu se opintească să-și descarce din care sacii cu porumb sau cu grîu, și să-i urce înăuntru cu înjurături de cruci pe buze și cu credința nestrămutată în suflete. Malurile acestei ape sunt, pe alocuri, împîslite de iarbă, și se fac, pe altele, tărmi de nesip, cu spărturi de mică schinteietoare prin el.

Pajiștile și arăturile, cu bogăția lor de bucate, se desfășoară, peste rîu, pîna în poalele dealurilor, și urcă, uneori, pe ele. Spre dreapta, coperișurile de tinichea de la cîteva biserici sătești răsar licăritoare în lumina unei zile de pe la începutul lui august. Dincoace de Plăviță, în poalele dealului din stînga, se ridică, veche și coperită cu șindrilă, biserica comunei Stambulești, al cărui turn e ocolit de porumbiei ce se îngurluiesc.

Cu priveliște pe această fermecătoare vale, colț al unei Elade de odinioară, albește, așezată cam la sfertul dealului, cula cu pridvor de zid a boierului Stambulache. Pe coastă în sus, pornesc spre dînsa ulmi bătrîni; pruni călugărești, cu prune cu gît, galbene și lunguiețe; prunii obicinuiți, duzii prăfuiți și nucii cu foi late și umbră mirositoare. Amestecați în același asalt, pe care pomii și copacii îi dau dealului, se află un număr oarecare de corcoduși și cîțiva cireși.

Jos de tot, sub coastă, licărește oglinda de argint a unei bălți. Pe fața apelor ei nemișcate, o lume de frunze căzute, îi întunecă, pe lîngă maluri, limpeziciunea. Cerul însă îi albăstrește partea de la mijloc, pe cînd, mai spre luncă, ea se prelungește ca un gît, și intră sub întunerecul frunzelor, sîngerat de moturile roșii ale trestiilor.

Ici-colo, atît pe margini cît și pe mijlocul bălței, nuferi albi și galbeni – trandafiri plutitori – se mișcă după cum îi mînă adierile. Printre ei, boul-bălței, gîndac dintre cei de tot mici, dar al cărui cîntec răsună departe, sare de un sfert de stînjen în sus, sau, cu iuțeli ca ale clipirilor, zgîrie oglinda tihnită a apelor, întocmai ca un diamant pe care o mîna ageră l-ar trece pe fața unui geam.

Odată cu urcarea coastei spre cula cuconului Stambulache, urcă și pomii ce, izbindu-se de gardurile curtei boierești, îi dau ocol și o iau la mijloc.

Stambulache însă nu este om să se dea bătut cu una cu două.

Cucoana Paraschiva, din cuhnia în care priveghea bătutul putineielor, îl zărea cu coada ochilor și, mică și grasă cum era, suia gîfîind scara după el.

– Parcă văd ceva, îngîna dînsa trăgîndu-și răsuflarea, dar tocmai colo – departe – de la deal de moara Sîrbului – în dreptul plopilor din hotarul Vîrteștilor.

Dar pe drum nu alerga decît praful ridicat de un vînt băltăreț, praf ce se încolăcea întocmind niște vîrtejuri ce dau fuga unele după altele ca bețele unei reșchitori în mișcare.

Stambulache își lăsă ochianul, își mai ștergea sudoarea de pe frunte, și cucoana Paraschiva se scobora în argea ca să mai vadă de țesutul scoarțelor.

Fetele, în lipsa lui, se lăsaseră de cules petru a se zbengui cu băieții care le sîcîiau ori le apucau pe la spate și le așezau pe vrute-nevrute pe genunchi.

Mai spre fundurile livezei, vreo doi-trei vlăjgani zgăcinau pomii și, ca să facă haz, potopeau peste fete o ploaie de răpăitoare de prune. Cele mai gogonețe, de cum le aluneacu între cămășile desfăcute, li se duceau de-a lungul piepturilor pîrlite, și oprindu-li-se între sîni, li se mișcau acolo cu gîdelări ce le făceau să se pornească pe rîs sau să scoată mici țipete.

La vedera pitarului, care se înapoiase în ogradă, rîsetele și glumele încetară și toți se puseră de iznoavă pe lucru.

Dintre băieți, unii băteau prunii cu niște prăjini lungi; alții se urcau în ei; alții le adunau de jos și le rînduiau la o parte, movile lîngă movile.

Trana a Stanchei, fata de treisprezece ani, scutura, în vremea asta, un prun ce crescuse cam singuratic, în mijlocul unei mici poieni. Dar fiindcă roadele necoapte bine nu cădeau, dînsa, sprintenă și rîzătoare, se urca între crecile prunului, măcar că vîntul îi luase pe dedesupt fusta și cămașa, răsfrîngîndu-i-le mai sus de genunchi.

Trana, - șireata! – frumușică de pică, cu gropițe în colțurile gurei, dar cu chipul încă de copil, îi arunca priviri ce-l înnebuneau, rîdea, zicea că nu-l crede, îl lovea cu prune în cap, îi azvîrlea cîte una în gură, pe care el o prindea din zbor, și o strîngea între buzele lui roșii și cu mustăți mijitoare.

Prunăria urma însă să răsune de rîsete și de glume, de răpăirea prunelor, și strălucea ca mai nainte sub prăfuirea aurului frumoasei zile de august.

Cu toate astea, soarele cam schiopăta spre apus, și Stambulache, care se uitase la ceasornic, se cam încruntă. Cum adică? Ceasurile cinci trecuseră și Costică nu sosea, măcar că-i trimisese poștalionul la oraș de cu dimineață?

Cucoana Paraschiva, în odaia cea mare, unde întinsese masa, auzise bătînd chindia în toaca de fier – a doua zi fiind duminică – și era tot așa de îngrijorită: “Vai de ea și de ea! S-o fi bolnăvit, s-o fi întîmplat ceva, l-o fi răsturnat trăsura?... Ce sa fie?” ...Și feluri de prăpăstii îi veneau în minte, o făcea să-i tremure mîinile și să risipească piperul pe masă, deasupra căruia se grăbea să arunce sare – ca să nu iasă vreo ceartă.

Iar de cîte ori se deschidea ușa și intra Floarea, un fel de fată de suflet – țărancă pe care o crescuse de la vîrsta de cinci ani – inima ei o lua iute:

– Tot nimic, Floareo?

Apoi, fără să aștepte răspunsul:

– Pune curcanu la mijloc.

Și trecînd de la una la alta:

– Ticălosul de Tudorache!... S-o fi îmbătat, mai stii! O fi făcut vreo poznă?... Să bagi de seamă să nu cumva să dea ciorba în foc. Unde e urda? Azima să n-o arunci la cuptor decît cînd s-o zări trăsura.

Floarea, fata de optsprezece ani, frumoasă ca o zînă, în zevelcă țărănească, dar cu cizmulițe de brunel, umbla prin casă, ieșea, intra, aducea tăvi cu poame, farfurii cu mezeluri. Pe fața mesei, albă cu dungi de borangic, se grămadea toată îmbelșugarea casei caimacul, laptele covăsit, laptele cu orez, cu zahăr și scorțișoară pisată pe deasupra; peștișorii mărunți ai Plăviței înfipți în frigărui de lemn, și fripți după ce fuseseră picați cu unt proaspăt; limbile de porc afumate; mușchii; și, la mijlocul mesei, după cum și poruncise cucoana Paraschiva, curcanul auriu, între mere domnești, între pergamute și prune călugărești, iar în două cutii deschise, curmale de tîrg. Tot cam la mijloc, patru mari clondire cu vin de Orodel și două butelii pecetluite, cu vin de Krasna.

– Paraschivo! Paraschivo! se auzi deodată din foișor. Era glasul lui Stambulache care, în neastîmpărul său, se întoarse în cerdac și luase ochianul.

Zi de august (1) Día|de|agosto Augusttag (1) Ημέρα του Αυγούστου (1) August Day (1) Journée du mois d'août (1) Giorno di agosto (1) Augustus Dag (1) sierpniowy dzień (1) Dia de agosto (1) августовский день (1) Ağustos Günü (1) Серпневий день (1) Día de agosto (1)

Departe de București, între două șiruri de dealuri, de care satele se agață ca niște cuiburi de rîndunele sub streașinile caselor, se așterne o vale, ce e tăiată pe mijloc de apa Plăviței. |||||рядов||||||||||||||||||||||||||| |||||rows||Hills|||the villages||cling to|||nests||swallows' nests|under the eaves|eaves of houses|||"lies"||valley|||cut through by||middle|||Plăviței River |||||rijen||heuvels|||||hangen|||nesten van zwal||zwaluwen||de daken|||ligt|||||||||| Lejos|de|Bucarest|entre|dos|filas|de|colinas|de|las que|los pueblos|se|aferran|como|unos|nidos|de|golondrinas|bajo|aleros|de las casas|se|extiende|un|valle|que|está|cortada|por|medio|de|el agua|Plăvița ||Бухарест|між||рядки||пагорби||якими|села||висять||як|гнізда||ластівки|під|навісами|будинків||простягається|||||перекрита|||||Плавиці ||Bukareszt|||szeregów||wzgórza|||wsie||wieszają się|||gniazda||jaskółki||daszkami|domów||rozpościera się|||||||środek|||Plăwița Weit entfernt von Bukarest, zwischen zwei Hügelreihen, an denen sich die Dörfer wie Nester unter den Traufen der Häuser festklammern, liegt ein Tal, das in der Mitte vom Wasser der Plavița durchschnitten wird. Far from Bucharest, between two rows of hills, from which the villages cling like nests under the eaves of the houses, lies a valley, which is cut in the middle by the water of Plavița. Loin de Bucarest, entre deux rangées de collines auxquelles les villages s'accrochent comme des nids de bruissements sous les avant-toits des maisons, s'étend une vallée coupée en son milieu par les eaux de la Plavița. Lontano da Bucarest, tra due file di colline, a cui i villaggi si aggrappano come nidi di fruscii sotto le grondaie delle case, si trova una valle, tagliata al centro dalle acque della Plavița. Ver van Boekarest, tussen twee rijen heuvels, waaraan de dorpjes zich vastklampen als ritselnesten onder de dakranden van de huizen, ligt een vallei die in het midden wordt doorsneden door het water van de Plavița. Daleko od Bukaresztu, między dwoma rzędami wzgórz, z których pod okapami domów czepiają się wsie jak gniazda, leży dolina, przecięta pośrodku przez wody Plavițy. Далеко от Бухареста, между двумя рядами холмов, к которым, как гнезда крокусов под карнизами домов, прижались деревни, лежит долина, прорезанная посередине водами реки Плавица. Далеко від Бухареста, між двома рядами пагорбів, до яких, наче гнізда крокусів під карнизами будинків, притулилися села, лежить долина, яку посередині перерізають води Плавиці. Lejos de Bucarest, entre dos filas de colinas, de las cuales los pueblos se aferran como nidos de golondrinas bajo los aleros de las casas, se extiende un valle, que está cortado en el medio por el agua de Plăvița. Acest rîu, ce șerpuiește printre pajiștile și arăturile coperite, primavara, cu talazurile de smarald și de aur ale grîului și ale rapiței, izvorește tocmai din Muntele Crestat. |river||winds through||meadows||plowed fields|covered fields|springtime||waves||emerald waves|||gold|of the|wheat|||rapeseed's|springs from|"right from"||The Mountain|Notched |||||de weilanden||akkers|bedekt|||golven||smaragd|||||van het graan|||van koolzaad|ontspringt|juist||| |річка||крутіть||лугами||орніть|покриті|||хвилями||||||||||||||| Este|río|que|serpentea|entre|los prados|y|los campos de cultivo|cubiertos|en primavera|con|las olas|de|esmeralda|y|de|oro|de|trigo|y|de|colza|nace|justo|de|la montaña|Crestada |rzeka||wije||||||||||||||||||||||| Dieser Fluss, der sich im Frühling mit den smaragdgrünen und goldenen Wellen von Weizen und Raps durch die Wiesen und bedeckten Felder schlängelt, entspringt genau dem Berg Crestat. This river, which meanders through the meadows and covered fields in the spring, with the emerald and golden waves of wheat and rape, originates precisely from Mount Crestat. Deze rivier, die door de weilanden slingert die in de lente bedekt zijn met smaragdgroen en goudkleurig struikgewas van tarwe en koolzaad, ontspringt op de berg Crestat. Ta rzeka, która wije się przez łąki i pola pokryte wiosną falami szmaragdu i złota pszenicy oraz rzepaku, ma swoje źródło w Masywie Górskim. Ця річка, звиваючись луками і лугами, вкритими навесні смарагдовими і золотими заростями пшениці та ріпаку, витікає з гори Крестат. Este río, que serpentea entre los prados y los campos cultivados, en primavera, con las olas de esmeralda y oro del trigo y de la colza, brota precisamente del Monte Crestado. Dînsul, în această parte a curgerei lui, după ce ocolește pe după o braniște de frasini, intră într-un zăvoi de plute și de salcii unde, întîrziindu-se cîtva sub o umbră, e apucat, în urmă, de zăgazurile de la moara pitarului Stambulache. He|||||flow of it||||bypasses||||grove of ash trees||ash trees|enters|||Grove||poplars|||willow trees||delaying a bit||a little|||shade||seized by||behind||Dams or barriers|||mill|miller's|Stambulache's mill Hij|||||stroom||||omzeilt||||berm van essen||essen||||woudtjes||kurkachtige bomen|||wilgen||verblijvend|||||||gevangen||||dammen|||de molen|de molenaar| Él|en|esta|parte|de|corriente|su|después de|que|rodea|por|detrás de|una|llanura|de|fresnos|entra||un|bosque|de|alcornoques|y|de|sauces|donde|||un poco|bajo|una|sombra|es|atrapado|en|consecuencia|por|las compuertas|de|el|molino|del molinero|Stambulache On|||||rzeki||||omija||||brzezinę||jesiony|wchodzi|||zawoj||wierzby|||wierzby||opóźniając||chwilę|||cień||złapany||||zapory|||młyn|pitarului|Stambulache Auf diesem Teil seines Laufs, nachdem er hinter einem Eschenwäldchen umhergewandert ist, tritt er in ein Dickicht aus Korken und Weiden ein, wo er, nachdem er eine Weile im Schatten verweilt, hinten von den Schlacken der Mühle der Stambulache aufgefangen wird Grube. In this part of its course, after going around behind a grove of ash trees, it enters a thicket of corks and willows where, lingering for a while under a shadow, it is caught behind by the slags of the mill of the Stambulache pit. W tej części swojego biegu, omijając z tyłu gaj jesionów, wchodzi do zarośli wikliny i wierzby, gdzie, zatrzymując się na chwilę w cieniu, jest później schwytany przez zamki młyna młynarza Stambulache. Él, en esta parte de su curso, después de rodear una ladera de fresnos, entra en un bosque de álamos y sauces donde, deteniéndose un poco bajo una sombra, es atrapado, más tarde, por las compuertas del molino del molinero Stambulache. Dar tainica liniște a zăvoiului, prin a cărui iarbă nalta cresc romanițe și gălbenași, e cu totul tulburată cînd morarul ridică stăvilarele, și cînd Plăvița, multă vreme contenită între zăgaruri, se repede între jgheaburile verzi de mucegai, spre a se măcina pe roata ce se pune în mișcare. |mysterious|||grove's|||"whose"||tall||daisies||marigolds||||disturbed||the miller|||||The Plăvița||||||||||||||||||||||| |de stille|stilte||de devalmasă|||wiens||hoog|groeien|kamille||gele bloemen||||||de molenaar||de dammen||||||ingehouden||de dammen||||de gootjes|verzi de muce||schimmel||||vermalen|||die|||| |tajemnica|cisza||łąki|||której||||||||||zburzona|kiedy|młynarz|podnosi|stawidła|||Plawita|||powstrzymywana||zaporach||||rynny|||pleśń||||mielenie||koło|||||ruch Pero|eterna|tranquilidad|del|bosque de sauces|a través de|de|cuyo|hierba|alta|crecen|manzanillas|y|gualdrapas|está|con|todo|perturbada|cuando|el molinero|levanta|las compuertas|y|cuando|Plavița|mucho||contenida|entre|los diques|se|lanza|entre|los canales|verdes|de|moho|hacia|a|se|moler|en|la rueda|que|se|pone|en|movimiento Aber die geheime Stille des Sumpfes, durch dessen hohe Gräser Romaniken und Ringelblumen wachsen, wird völlig gestört, wenn der Müller die Stäbe hebt und Plăvița, lange Zeit zwischen den Schlacken eingeschlossen, zwischen den grünen Schimmelrinnen zum Mahlen eilt auf dem Rad, das es in Bewegung setzt. But the secret silence of the valley, through whose tall grasses grow Romanesques and marigolds, is completely disturbed when the miller raises the bars, and when Plăvița, for a long time contained between the slags, rushes between the moldy green gutters, to grind on the wheel that it sets in motion. Maar de stille stilte van de gracht, waar door het hoge gras rozemarijn en geelachtige viooltjes groeien, wordt volledig verstoord als de molenaar de spijlen optilt en als de Pie, die lang tussen de spijlen heeft gezeten, tussen de groene goten van schimmel door snelt om te malen op het wiel dat in beweging komt. Ale tajemniczy spokój zarośli, przez które rośnie wysoka trawa, rumianek i mniszek, zostaje całkowicie zakłócony, gdy młynarz podnosi grodzie, i gdy Plăvița, przez długi czas utrzymywana między zaporami, z impetem wbiega między zielone rowki pleśni, aby zostać zmielona na kole, które zaczyna się kręcić. Pero el misterioso silencio del bosque, por cuya hierba alta crecen manzanillas y caléndulas, se ve completamente perturbado cuando el molinero levanta las compuertas, y cuando Plăvița, contenida durante mucho tiempo entre las compuertas, se precipita entre los canales verdes de moho, para ser molida en la rueda que se pone en movimiento. Dinaintea moarei, aproape că nu e ceas cînd doi-trei țărani să nu se opintească să-și descarce din care sacii cu porumb sau cu grîu, și să-i urce înăuntru cu înjurături de cruci pe buze și cu credința nestrămutată în suflete. |de molen|||||||||||||zwoegen|||leegmaken|||de zak|||||tarwe|||||binnen||vloeken||kruisen||||||onwrikbaar geloof||zielen |młyna|||||||||chłopi||||opierać się|||rozładować|||||kukurydza|||pszenica||||wnieść|do środka||przekleństwami||||ustach|||wiarą|niestrudzone||sufletów De delante de|molino|casi|que|no|hay|hora|cuando|||campesinos|(partícula verbal)|no|(pronombre reflexivo)|||y|||||con|||con|||||||||||||||la fe|inquebrantable|en|almas Before the mill, there is hardly an hour when two or three peasants don't stop to unload their sacks of corn or wheat, and climb inside with curses of crosses on their lips and with unshaken faith in their souls. Z przodu młyna prawie nie ma godziny, kiedy dwaj-trzej chłopi nie trudzą się, by rozładować swoje worki z kukurydzą lub pszenicą i nie wnoszą ich do środka, przeklinając na ustach i z niezachwianą wiarą w sercu. Desde antes del molino, casi no hay hora en que dos o tres campesinos no se esfuercen por descargar de sus sacos el maíz o el trigo, y subirlos adentro con maldiciones en los labios y con una fe inquebrantable en el alma. Malurile acestei ape sunt, pe alocuri, împîslite de iarbă, și se fac, pe altele, tărmi de nesip, cu spărturi de mică schinteietoare prin el. de oevers|||||op sommige plaatsen|begroeid||||||||oevers||zandgrond||scheuren||mica|schitterend|| |||||miejscami|porośnięte||||||||brzegi||piasek||szczeliny|||szynszylowate|| Las orillas|de esta|agua|son|en|algunos lugares|cubiertas|de|hierba|y|se|hacen|en|otros|bancos|de|arena|con|grietas|de|pequeña|chispeante|a través de|ella ||||||||трави||||||||пісок||щілини||||| The banks of this water are, in places, covered with grass, and in others, they form sandy shores, with cracks of small sparkling stones through it. Brzegi tej wody są miejscami porośnięte trawą, a w innych miejscach tworzą piaszczyste plaże z drobnymi szczelinami w nich. Las orillas de esta agua están, en algunos lugares, cubiertas de hierba, y en otros, se convierten en playas de arena, con pequeñas grietas chispeantes a través de ella.

Pajiștile și arăturile, cu bogăția lor de bucate, se desfășoară, peste rîu, pîna în poalele dealurilor, și urcă, uneori, pe ele. de weilanden||de akkers||||||||||||de hellingen|||de stijgen|soms|| ||||bogactwo|||smakołyki||rozciągają się|||aż||podnóża|wzgórz||wspina się||| Los pastizales|y|Los campos de cultivo|con|la riqueza|de ellos|de|alimentos|se|extienden|sobre|río|hasta|en|las laderas|de las colinas|y|sube|a veces|sobre|ellas ||||багатство|||||||річка|під самісінькі|||||||| The meadows and the fields, with their abundance of food, stretch across the river, reaching to the foot of the hills, and sometimes climb up them. Łąki i pola, z ich bogactwem jedzenia, rozciągają się nad rzeka, aż po stoki wzgórz, a czasem wspinają się po nich. Луки та орні землі, з їх багатством страв, простягаються через річку до підніжжя пагорбів і іноді піднімаються на них. Los prados y los campos de cultivo, con su riqueza de alimentos, se extienden, sobre el río, hasta las laderas de las colinas, y a veces suben por ellas. Spre dreapta, coperișurile de tinichea de la cîteva biserici sătești răsar licăritoare în lumina unei zile de pe la începutul lui august. ||de daken||zinken|||||dorps|verrijzen|glinsterend|||||||||| ||dachy||blachy|||kilku||wiejskie|wyrastają|lśniące||||||||początku|| Hacia|derecha|los techos|de|hojalata|de|las|algunas|iglesias|rurales|surgen|brillantes|en|la luz|de un|día|de|hacia|a|principio|de|agosto |||||||кількох||||блискучі||||||||початку|| To the right, the tin roofs of a few village churches emerge, shimmering in the light of a day in early August. Na prawo, blaszane dachy kilku wiejskich kościołów błyszczą w świetle dnia z początku sierpnia. Справа, дахами з бляхи кількох сільських церков мерехтять у світлі дня на початку серпня. A la derecha, los techos de chapa de algunas iglesias de pueblo brillan a la luz de un día de principios de agosto. Dincoace de Plăviță, în poalele dealului din stînga, se ridică, veche și coperită cu șindrilă, biserica comunei Stambulești, al cărui turn e ocolit de porumbiei ce se îngurluiesc. ||Plăviță||||||||||||||||||||||||| Hier||Plăviță||de helling|||links|||||bedekt||shingles||||||toren||omcirkeld||duiven|||verzamelen ||Plavița|||wzgórza||lewej|||stara||pokryta||gontem||gminy|Stambulești|||wieża||omijany||gołębie|||gruchają de este|por|||||||se|||||||||||||||||||agrupan ||||підніжжі||||||||||дошках||||||вежа|||||||гуркотять Over there, by Plăviță, at the foot of the hill on the left, rises the old, shingled church of the Stambulești community, whose tower is surrounded by doves cooing. Z tej strony Plăvița, u podnóża wzgórza po lewej, wznosi się stara, pokryta gontem, cerkiew gminy Stambulești, której wieża otoczona jest gołębiami kręcącymi się. З того боку Плавиці, на схилах пагорба зліва, піднімається стара церква громади Стабулешти, покрита черепицею, вежа якої обсаджена голубами, що зібралися. Al otro lado de Plăviță, en la ladera de la colina a la izquierda, se alza, antigua y cubierta de tejas, la iglesia de la comuna de Stambulești, cuyo campanario es rodeado por palomas que se acurrucan.

Cu priveliște pe această fermecătoare vale, colț al unei Elade de odinioară, albește, așezată cam la sfertul dealului, cula cu pridvor de zid a boierului Stambulache. ||||betoverende||hoek|||||van weleer|verbleekt|gelegen|||kwart||toren||veranda||||de de boer| |widokiem|||urocza||róg|||Eladzie||dawnej|bieleje|usytuowana|||ćwiartka||cula||weranda||murze||bojara| Con|vista|sobre|esta|encantadora|valle|rincón|de|una|Elada|de|antaño|se blanquea|situada|aproximadamente|en|un cuarto|de la colina|cula|con|porche|de|ladrillo|del|noble|Stambulache With a view of this charming valley, a corner of a bygone Hellas, at about a quarter up the hill, stands the whitewashed cula with a brick porch of the nobleman Stambulache. Z widokiem na tę czarującą dolinę, róg dawnej Hellady, biała cula z murowanym przedsionkiem bojarza Stambulache'a znajduje się około jednej czwartej wzgórza. Con vista a este encantador valle, rincón de una antigua Elada, se encuentra, situada aproximadamente a un cuarto de la colina, la cula con porche de ladrillo del noble Stambulache. Pe coastă în sus, pornesc spre dînsa ulmi bătrîni; pruni călugărești, cu prune cu gît, galbene și lunguiețe; prunii obicinuiți, duzii prăfuiți și nucii cu foi late și umbră mirositoare. |||||||||||||||||||common|||||||||| |||omhoog|ik ga||haar|olmen|oude|prunbomen|monniken||prun|met|met de nek|||langwerpige|de pruimen|gewone pruimen|de oude moerbe|met een laagje stof||de notenbomen||bladeren|brede||| Por|costa|en|arriba|camino|hacia|ella|olmos|viejos|ciruelos|de monje|con|ciruelas|con|cuello|amarillas|y|alargadas|los ciruelos|comunes|los morales|polvorientos|y|las nueces|con|hojas|anchas|y|sombra|fragante na|stoku|||||nią|wierzby|stare|śliwy|zakonne||||szyjkami|żółte||długie|śliwy|przyzwyczajone|topole|prawie||orzechy|||szerokie|||aromatyczna Up the slope, ancient elms begin to rise towards it; monk plums, with yellow, long-necked plums; ordinary plums, dusty mulberries, and walnut trees with broad leaves and fragrant shade. Na wzgórzu rosną stare wiązy; śliwy mnisze z żółtymi, podłużnymi śliwkami; zwykłe śliwy, pokryte kurzem morwy i orzechy z szerokimi liśćmi oraz pachnącym cieniem. Por la ladera hacia arriba, se dirigen hacia ella viejos olmos; ciruelos monásticos, con ciruelas de cuello, amarillas y alargadas; ciruelos comunes, moreras polvorientas y nogales con hojas anchas y sombra fragante. Amestecați în același asalt, pe care pomii și copacii îi dau dealului, se află un număr oarecare de corcoduși și cîțiva cireși. Mengsel|||aanval|||de bomen||||||||||een aantal||corcodussen||enkele|kersen Mezclen|en|mismo||que|los|árboles|y|los|los|dan|al valle|se|encuentran|un|número|cualquiera|de|ciruelos|y|algunos|cerezos Mieszajcie|||szturmie|||drzewa|||||||||liczba|pewna||morele||kilku|wiśnie Blended in the same assault, which the trees and shrubs give to the hill, there are a number of mirabelle trees and a few cherry trees. W tej samej konfrontacji, którą drzewa dają wzgórzu, znajduje się pewna liczba mirabelek i kilka wiśni. Mezclados en el mismo asalto, que los árboles y arbustos dan a la colina, hay un número considerable de ciruelos y algunos cerezos.

Jos de tot, sub coastă, licărește oglinda de argint a unei bălți. |||||glinstert|||zilver|||poel |||||lśni|lustro|||||stawu Abajo|de|todo|bajo|costa|brilla|espejo|de|plata|de|un|charco Down below, under the slope, the silver mirror of a pond sparkles. Na samym dole, pod zboczem, błyszczy srebrne lustro stawu. Abajo, bajo la ladera, brilla el espejo de plata de un estanque. Pe fața apelor ei nemișcate, o lume de frunze căzute, îi întunecă, pe lîngă maluri, limpeziciunea. ||de water||stille|||||gevallen||verduistert|||oevers|helderheid ||wód||nieruchomych||||liście|opadłych||zaciemnia||wzdłuż|brzegach|przejrzystość En|la cara|de las aguas|su|inmóviles|un|mundo|de|hojas|caídas|le|oscurece|a|cerca de|orillas|claridad On the surface of its still waters, a world of fallen leaves darkens, along the shores, its clarity. Na powierzchni jej spokojnych wód świat opadłych liści zaciemnia, wzdłuż brzegów, jej przejrzystość. En la superficie de sus aguas inmóviles, un mundo de hojas caídas oscurece, junto a las orillas, su claridad. Cerul însă îi albăstrește partea de la mijloc, pe cînd, mai spre luncă, ea se prelungește ca un gît, și intră sub întunerecul frunzelor, sîngerat de moturile roșii ale trestiilor. ||||||||||||weide|||verlengt|||||||de schaduw||bloedend||toppen|||rietplanten El cielo|pero|le|azul|parte|de|a|medio|en|cuando|más|hacia|llanura|ella|se|extiende|como|un|cuello|y|entra|bajo|la oscuridad|de las hojas|manchado|por|las cañas|rojas|de|cañas Niebo|||niebieszcze|||||||||łąka|||wydłuża się|||||||ciemność|liści|sącząc||motyli|||trzciny The sky, however, blue shades its middle part, while, closer to the meadow, it stretches like a neck, and enters under the darkness of the leaves, stained by the red tufts of the reeds. Jednakże niebo niebieszczy jej środkową część, podczas gdy w kierunku łąki rozciąga się jak szyja, wchodząc pod mrok liści, przesiąkniętych krwawym kolorem czerwonych kłosów trzcin. El cielo, sin embargo, azuliza la parte del medio, mientras que, más hacia la llanura, se alarga como un cuello, y entra bajo la oscuridad de las hojas, manchada por las motas rojas de los juncos.

Ici-colo, atît pe margini cît și pe mijlocul bălței, nuferi albi și galbeni – trandafiri plutitori – se mișcă după cum îi mînă adierile. Hier||zowel|||hoeveel|||het midden|de het meer|waterlelies|||gele||drijvende rozen|||||||de winden ||tanto|por|orillas|tanto|como|por|el centro|del estanque|lirios|blancos|y|amarillos|rosas|flotantes|se|mueven|según|como|los|empujan|brisas ||tyle||||||||||||lilie|||||||| Here and there, both on the edges and in the middle of the swamp, white and yellow water lilies - floating roses - move as the breezes drive them. Tu i ówdzie, zarówno na brzegach, jak i w środku bagniska, białe i żółte nenufary – unoszące się róże – poruszają się, jak nimi wstrząsają powiewy. Aquí y allá, tanto en los bordes como en el centro del estanque, nenúfares blancos y amarillos – rosas flotantes – se mueven según los soplos de la brisa. Printre ei, boul-bălței, gîndac dintre cei de tot mici, dar al cărui cîntec răsună departe, sare de un sfert de stînjen în sus, sau, cu iuțeli ca ale clipirilor, zgîrie oglinda tihnită a apelor, întocmai ca un diamant pe care o mîna ageră l-ar trece pe fața unui geam. Entre|ellos|||escarabajo|entre|los|de|todos|pequeños|pero|cuyo|cuyo|canto|resuena|lejos|salta|de|un|cuarto|de|estirón|en|arriba|o|con|rapidez|como|de|parpadeos|rasguña|el espejo|tranquila|de||exactamente|como|un|diamante|sobre|que|una|mano|hábil|||pasar|sobre|la superficie|de un|cristal wśród|||||||||||||piosenka|brzmi|||||||stąd||||||||||||||||||||||ageră||||||| Among them, the bull of the swamp, a tiny bug among the tiniest, whose song echoes far away, jumps a quarter of a fathom up, or, with swiftness like blinking, scratches the tranquil surface of the waters, just like a diamond that a quick hand would glide across the face of a window. Wśród nich, byk w łatki, chrząszcz z tych najmniejszych, ale którego śpiew brzmi daleko, skacze na ćwierć łokcia w górę, lub, z szybkością chwili, drapie spokojne lustro wód, dokładnie jak diament, który zwinna ręka przemyca po powierzchni szyby. Entre ellos, el buey del estanque, un insecto de los más pequeños, pero cuyo canto resuena lejos, salta un cuarto de estirón hacia arriba, o, con la rapidez de un parpadeo, rasguña el espejo tranquilo de las aguas, exactamente como un diamante que una mano ágil pasara por la superficie de un cristal.

Odată cu urcarea coastei spre cula cuconului Stambulache, urcă și pomii ce, izbindu-se de gardurile curtei boierești, îi dau ocol și o iau la mijloc. Una|con|subida|cuesta|hacia|torre|de los cucones|Stambulache|suben|y|los árboles|que|||contra|las cercas|de la corte|noble|le|dan|rodeo|y|la|toman|por|el medio Razem z wznoszeniem się stoku w kierunku cula pana Stambulache, wznoszą się także drzewa, które, uderzając w ogrodzenia dworu bojarów, okrążają je i zabierają na środek. Con la subida de la ladera hacia la cula del conde Stambulache, también suben los árboles que, al chocar contra las vallas del patio noble, lo rodean y lo toman por el medio.

Această obștească pornire a văiei spre cucerirea înălțimilor, ce sunt totdeauna în lumina soarelui sau a lunei, amenință, cu rădăcinile pomilor și ierburilor, să spargă gardul care împrejmuiește casa pitarului și, cu vremea, să dea iureș însăși culei, să se agațe de ea, să i se încleșteze în ziduri, să-i știrbească temelia, și rozînd-o, s-o surpe și s-o șteargă din fața pămîntului. ||||||||||||||||||||||||złamać|ogrodzenie||ogrodzenie||pitarului||||||iureș|sama|Culei|||agaće||||||wkręci|||||szirbească|temelia||rozînd||||surpe||||złamać|||ziemi Esta|comunală|ambición|de|vida|hacia|conquista|de las alturas|que|están|siempre|en|luz|del sol|o|de||amenaza|con|las raíces|de los árboles|y|de las hierbas|a|romper|la cerca|que|rodea|la casa|del pitar|y|con|el tiempo|a|dar||misma|culea|a|se|agarre|de|ella|a|le|se|incruste|en|las paredes|a|le|debilite|la base|y|||||derribar|y|||borrar|de|la cara|de la tierra This communal impulse of the valley towards conquering heights, which are always in the light of the sun or the moon, threatens, with the roots of trees and grasses, to break the fence that encloses the shepherd's house and, over time, to give haste to the very tower, to cling to it, to entangle itself in its walls, to undermine its foundation, and, eroding it, to collapse it and erase it from the face of the earth. Ta społeczna chęć rzeki do podboju wysokości, które zawsze są w świetle słońca lub księżyca, zagraża, z korzeniami drzew i traw, rozbiciem ogrodzenia, które otacza dom piekarza i, z czasem, nadać burzę samej culi, przyczepić się do niej, wciągnąć w mury, osłabić jej fundament, a rozrywając ją, zburzyć i zetrzeć z powierzchni ziemi. Este impulso común del agua hacia la conquista de las alturas, que siempre están a la luz del sol o de la luna, amenaza, con las raíces de los árboles y las hierbas, romper la cerca que rodea la casa del pitar, y, con el tiempo, dar un ímpetu a la misma cula, aferrarse a ella, incrustarse en sus muros, socavar su cimiento, y, desgastándola, derribarla y borrarla de la faz de la tierra.

Stambulache însă nu este om să se dea bătut cu una cu două. |||||||give up||||| ||||||||bity|||| Stambulache|pero|no|es|hombre|que|se|rinda|vencido|con|una|con|dos However, Stambulache is not a man to be defeated easily. Stambulache jednak nie jest człowiekiem, który poddaje się łatwo. Sin embargo, Stambulache no es un hombre que se rinda fácilmente.

De cum venea primăvara, pune să se smulgă mărăcinii, lăstarele și bălăriile dinprejurul gadului, și cula urma să zîmbească, neatinsă, dealurilor și văior Plăviței ce se ducea la vale, și călătorilor ce se duceau la deal ori la vale. ||przychodziła|wiosna||||wyrwać|osty|sadzonki||trawy|z dookoła|stawu|||||uśmiechać|nietknięta|||wodospadu||||szła|||||||szła||||| Desde|como||primavera|ponía|a|se|arrancaran|cardos|brotes|y|malezas|alrededor de|campo|y|la colina|tierra|a|sonría|intacta|colinas|y|río|Plăvita|que|se|iba|a|valle|y|viajeros|que|se|iban|a|colina|o|a|valle As spring approached, he ordered the brambles, sprouts, and weeds around the yard to be uprooted, and the tower was to smile, untouched, at the hills and the valley of Plăvița flowing downhill, and at the travelers going uphill or downhill. Kiedy tylko wiosna nadchodziła, brał się za wyrywanie ostów, pędów i chwastów wokół gospodarstwa, a cula miała się uśmiechać, nietknięta, do wzgórz i dolin Plăviței schodzącej w dół, oraz do podróżnych idących w górę lub w dół. Desde que llegaba la primavera, comenzaba a arrancar los cardos, los brotes y las malas hierbas alrededor del corral, y la cula debía sonreír, intacta, a las colinas y al arroyo de Plăvița que bajaba, y a los viajeros que subían o bajaban.

În starea în care el moștenise casa și moșia de la părinții săi, voia să le lase pe amîndouă celor care-i vor fi urmași, și mai cu seamă feciorului său întîi-născut – iar la această părere se unea și grăsulia cucoana Paraschiva, preacinstita lui soție. |||||odziedziczył|||majątek||||||||zostawić||obie dwie||||||następcy|||||swojemu||pierwszy|||||||łączył||grubiutki|pani|Paraschiva|prześwietlna|| En|estado|en|que|él|había heredado|casa|y|finca|de|los|padres|su|quería|a|les|dejara|a|ambas||que|le|serán|futuros|descendientes|y|más|con|especialmente|hijo|su|||y|a|esta|opinión|se|unía|y|la gorda|señora|Paraschiva|muy respetada|su|esposa In the state he inherited the house and estate from his parents, he wanted to leave both to those who would be his descendants, especially to his firstborn son - and this opinion was shared by his plump wife Paraschiva, his beloved spouse. W stanie, w jakim odziedziczył dom i majątek po swoich rodzicach, chciał je zostawić obojgu swoim potomkom, a w szczególności swojemu pierworodnemu synowi - a w tej opinii zjednywała się mu także pulchna pani Paraschiva, jego czcigodna żona. En el estado en que heredó la casa y la propiedad de sus padres, quería dejarlas a ambos a quienes fueran sus descendientes, y especialmente a su hijo primogénito – y a esta opinión se unía también la robusta señora Paraschiva, su muy respetada esposa.

Și tot pentru aceasta, și fiindcă amîndoi bătrînii știau că fiul lor Costică – care de vreo două săptămîni își luase licența în drept – avea să le soseasca chiar în acea zi, dînșii, cu toate că își vedeau de treburile obicinuite, simțeau ca le saltă inimile, și că nu știu cum să-și mai găsească de lucru, ca să le treacă de urîtul așteptărei. ||||||oboje|starzy|wiedzieli||||Costica|||||tygodnie||wziął|licencjat||prawie||||przyjedzie|||tego||oni|||||widzieć|||obiciunite|czuli|||skakać|serca|||||||||||||||przejść||brzydki|czekali Y|todo|por|esto|y|porque|ambos|ancianos|sabían|que|hijo|de ellos|Costică|que|de|alrededor de|dos|semanas|su|había tomado|licencia|en|derecho|iba|a|les|llegara|justo|en|ese|día|ellos|con|todas|que|su|veían|de|asuntos||sentían|como|les|saltaba|corazones|y|que|no|sabía|cómo|a||||de|||||||la fea|espera And for this reason, and because both old folks knew that their son Costică – who had obtained his law degree about two weeks ago – was to arrive that very day, they, even though they were occupied with their usual chores, felt their hearts leap, and they did not know how to find something to occupy themselves with to pass the dreadful wait. I dla tego, a także dlatego, że obaj starcy wiedzieli, że ich syn Costică – który przed dwoma tygodniami uzyskał licencjat z prawa – miał przybyć właśnie tego dnia, oni, mimo że zajmowali się swoimi zwykłymi sprawami, czuli, jak ich serca skaczą, i nie wiedzieli, jak znaleźć sobie zajęcie, aby przetrwać ten przykry czas oczekiwania. Y todo por esto, y porque ambos ancianos sabían que su hijo Costică – que hacía unas dos semanas había obtenido su licencia en derecho – llegaría ese mismo día, ellos, aunque se ocupaban de sus asuntos habituales, sentían que les saltaba el corazón, y no sabían cómo encontrar trabajo para pasar el desagradable tiempo de espera.

În neastîmpărul său, pitarul părăsea, din vreme în vreme, prunăria din dosul caselor, unde, flăcăi și fete scuturau pomii, grămădind movile de prune brumării, și alerga spre casă, unde, după ce urca în foișor, lua ocheanul și se uita lung spre drumul cel mare. |niespokojności||pitar|opuszczał|||||śliwka||za (od tyłu)|||chłopcy|||trzęsli||gromadząc|stosy|||śliwki||||||||wstawał||wiatrak||oczeanul|||||||| En|inquietud|suyo|el carnicero|dejaba|de|tiempo|en|tiempo|ciruelo|de|detrás de|casas|donde|chicos|y|chicas|sacudían|los árboles|amontonando|montones|de|ciruelas|moras|y|corría|hacia|casa|donde|después de|que|subía|en|mirador|tomaba|el catalejo|y|se|miraba|largo|hacia|el camino|el|grande In his restlessness, the baker would leave, from time to time, the plum orchard behind the houses, where boys and girls were shaking the trees, gathering mounds of dark plums, and would run toward home, where, after climbing up to the gazebo, he would take the binoculars and gaze longingly towards the main road. W swojej niespokojności piekarz od czasu do czasu opuszczał sad za domem, gdzie chłopcy i dziewczęta potrząsali drzewami, zbierając kupy śliwek, i biegł do domu, gdzie po wejściu do altany chwytał lunetę i długo patrzył w stronę dużej drogi. En su impaciencia, el panadero dejaba, de vez en cuando, el ciruelo detrás de las casas, donde, chicos y chicas sacudían los árboles, amontonando montones de ciruelas moradas, y corría hacia casa, donde, después de subir al mirador, tomaba el catalejo y miraba largo hacia el gran camino.

Cucoana Paraschiva, din cuhnia în care priveghea bătutul putineielor, îl zărea cu coada ochilor și, mică și grasă cum era, suia gîfîind scara după el. |||kuchnia|||czuwała|biciowanie|putieniek||widziała||kątem|oczach||||gruba|||wspinała|gwiżdżąc|schodami|| señora|Paraschiva|de|cocina|en|que|vigilaba|el golpeo|de los pequeños|lo|veía|con|el rabillo|de los ojos|y|pequeña|y|gorda|como|era|subía|jadeando|la escalera|detrás de|él Lady Paraschiva, from the kitchen where she was watching the making of the dumplings, caught a glimpse out of the corner of her eye and, small and plump as she was, she puffed up the stairs after him. Pani Paraschiva, z kuchni, w której doglądała pieczenia placków, dostrzegała go kątem oka i, mała i gruba jak była, z trudem wchodziła po schodach za nim. La señora Paraschiva, desde la cocina donde vigilaba la preparación de las tortas, lo veía de reojo y, pequeña y gorda como era, subía jadeando la escalera detrás de él.

– Parcă văd ceva, îngîna dînsa trăgîndu-și răsuflarea, dar tocmai colo – departe – de la deal de moara Sîrbului – în dreptul plopilor din hotarul Vîrteștilor. Parece|veo|algo|murmuró|ella|||aliento|pero|justo|allí|lejos|de|la|colina|de|molino|de Sîrbu|en|frente a|álamos|de|frontera|de Vîrtești chyba|||mówi||ciągnąc||oddech|||||||wzgórza||młyn|Syrba|||topoli||granicy|Wyrteście I can see something, she mumbled, catching her breath, but just over there – far away – from the hill by the Sîrbului mill – in line with the poplars at the Vîrtești border. – Jakbym widział coś, mruczała ona, łapiąc oddech, ale właśnie tam – daleko – z pagórka przy młynie Sîrbului – w pobliżu topoli na granicy Vîrteștilor. – Creo que veo algo, murmuró ella mientras recuperaba el aliento, pero justo allí – lejos – desde la colina del molino de Sîrbul – frente a los álamos en el límite de Vîrtești.

Stambulache își ștergea cu o batista vărgată sudoarea de pe capul lui pleșuv și lucios ca un pepene verde, și apropiîndu-și iar de ochean pleoapele roșii, deasupra cărora nu se mai aflau decît vreo trei-patru fire de păr alb, se uita lung spre drumul mare și se uita mai ales de la deal de moara Sîrbului, în dreptul hotarului din Vîrtești. ||wycierał|||chusteczka|w paski|potu|||głowy||łysy||błyszczący|||arbuz|||zbliżając||||okul|powieki||nad|których||||były|tylko|jakieś|||ogni||włos|||||||||||||||||||||granicy||Vîrtești Stambulache|su|secaba|con|un|pañuelo|rayado|sudor|de|sobre|cabeza|su|calvo|y|brillante|como|una|sandía|verde|y||y||de|||||||||||||||de||||||||||||||||||molino|de Sîrbul|en|frente|frontera|de|Vîrtești Stambulache wiped the sweat from his bald and shiny head with a striped handkerchief, and bringing the red eyelids closer to the spyglass, above which there were only three or four strands of white hair left, he gazed long towards the main road, particularly from the hill by the Sîrbului mill, in line with the border from Vîrtești. Stambulache wycierał chusteczką w paski pot z łysiejącej i lśniącej jak arbuz głowy, a przybliżając znów do lornetki swoje czerwone powieki, nad którymi znajdowały się tylko trzy-cztery białe włosy, długo wpatrywał się w wielką drogę, a szczególnie z górki przy młynie Sîrbului, w kierunku granicy z Vîrtești. Stambulache se secaba con un pañuelo a rayas el sudor de su cabeza calva y brillante como una sandía, y acercando de nuevo las pestañas rojas al catalejo, sobre las cuales solo quedaban tres o cuatro cabellos blancos, miraba largo hacia el gran camino y especialmente desde la colina del molino de Sîrbul, frente al límite de Vîrtești.

Dar pe drum nu alerga decît praful ridicat de un vînt băltăreț, praf ce se încolăcea întocmind niște vîrtejuri ce dau fuga unele după altele ca bețele unei reșchitori în mișcare. ||||||kurz|podniesiony|||wiatr|błotnisty||||owijało się|tworząc||wirbelki|||ucieka|||||biczami||szczotki|| Pero|por|camino|no|corría|más que|el polvo|levantado|por|un|viento|pantanoso||que|se|enroscaba|formando|unos|remolinos|que|dan|carrera|unas|tras|otras|como|los palos|de un|tirador|en|movimiento On the road, only the dust raised by a stagnant wind runs, dust that coils to create whirlwinds that chase each other like the legs of a bouncing dog in motion. Ale na drodze nie biegł nic innego jak kurz wzniecany przez bagnisty wiatr, kurz, który kręcił się, tworząc wiry, które goniły się nawzajem jak laski reśchitora w ruchu. Pero en el camino solo corría el polvo levantado por un viento estancado, polvo que se enroscaba formando remolinos que corrían unas tras otras como los palos de un malabarista en movimiento.

Stambulache își lăsă ochianul, își mai ștergea sudoarea de pe frunte, și cucoana Paraschiva se scobora în argea ca să mai vadă de țesutul scoarțelor. ||zostawił|oko|||||||czoło|||||schodziła||argea||||||tkanina|kory skóry Stambulache|su|dejó|ojo|su|más|secaba|sudor|de|sobre|frente|y|la señora|Paraschiva|se|bajaba|en|arge|para|a|más|ver|de|tejido|alfombras Stambulache let his gaze wander, wiped the sweat from his forehead, and Lady Paraschiva descended into the garden to see what was happening with the bark weaving. Stambulache zostawił swoją torbę, otarł pot z czoła i pani Paraschiva zeszła na łąkę, aby zobaczyć, co słychać u tkaczek. Stambulache dejó el catalejo, se secó el sudor de la frente, y la señora Paraschiva descendió al patio para ver más sobre el tejido de las cortezas.

Fetele, în lipsa lui, se lăsaseră de cules petru a se zbengui cu băieții care le sîcîiau ori le apucau pe la spate și le așezau pe vrute-nevrute pe genunchi. |||||zostawiły||zbieranie|petru|||bawić się|||||sikały|||łapały|||z tyłu|||układały||wózkach|zabawy||kolanach Las chicas|en|ausencia|de él|se|habían dejado|de|recoger|para|se||divirtir|con|los chicos|que|les|molestaban|o|les|agarraban|por|por|espalda|y|les|ponían|por|||por|rodillas The girls, in his absence, had given up on picking to frolic with the boys who teased them or grabbed them from behind and sat them down, whether they liked it or not, on their knees. Dziewczyny, w jego nieobecności, przestały zbierać, aby poszaleć z chłopcami, którzy je zaczepiali lub łapali je od tyłu i siłą sadzali na kolanach. Las chicas, en su ausencia, se habían dejado de recoger para divertirse con los chicos que las molestaban o las agarraban por la espalda y las ponían, queriendo o no, de rodillas.

Mai spre fundurile livezei, vreo doi-trei vlăjgani zgăcinau pomii și, ca să facă haz, potopeau peste fete o ploaie de răpăitoare de prune. ||fundy|żywopłotu||||chłopcy|zbijali||||||żart|padać||||deszcz||rąbanka|| Más|hacia|fondos|de la higuera|unos|||muchachos|sacudían|los árboles|y|para|(partícula verbal)|hacer|broma|inundaban|sobre|las chicas|una|lluvia|de|pequeñas|de|ciruelas Further down the orchard, about two or three strong young men were shaking the trees and, to make fun, were showering the girls with a rain of fallen plums. Trochę dalej na łące, dwóch lub trzech chłopaków drapało w drzewa i dla żartu zrzucało na dziewczyny deszcz opadłych śliwek. Más hacia el fondo del huerto, un par de chicos robustos sacudían los árboles y, para hacer reír, llovían sobre las chicas una lluvia de ciruelas. Cele mai gogonețe, de cum le aluneacu între cămășile desfăcute, li se duceau de-a lungul piepturilor pîrlite, și oprindu-li-se între sîni, li se mișcau acolo cu gîdelări ce le făceau să se pornească pe rîs sau să scoată mici țipete. Las|más|locuras|de|cómo|les|resbalaban|entre|las camisas|desabrochadas|les|se|iban|||a lo largo de|de los pechos|quemados|y||les|se||||se||||||||||comenzaran|a|reír|o||sacaran|pequeños|gritos te||gogonețe||||aluneacu||koszule|rozpiętych|im||szły||||piersi|przypalone||zatrzymując||||sini|||poruszały się|||łaskotki|||robiły|||||rąk|||scoată||krzyki The ripest ones, as they slipped between the unbuttoned shirts, would slide along their sunburnt chests, and stopping between their breasts, would move there with tickles that made them burst into laughter or let out small squeals. Najbardziej figlarne, gdy przesuwały się między rozpiętymi koszulami, przemieszczały się wzdłuż opalonych piersi, zatrzymując się między piersiami i poruszając się tam z łaskotkami, które wywoływały śmiech lub wydawanie małych krzyków. Las más grandes, al deslizarse entre las camisas desabrochadas, les recorrían los pechos quemados, y al detenerse entre los senos, se movían allí con cosquilleos que las hacían reír o soltar pequeños gritos.

La vedera pitarului, care se înapoiase în ogradă, rîsetele și glumele încetară și toți se puseră de iznoavă pe lucru. |widokiem||||wrócił||podwórku|śmiechy||żarty|ucichły||||podeszli||iznoawă|| La|vista|del gallo|que|se|había regresado|en||las risas|y|las bromas|cesaron|y|todos|se|pusieron|de|nuevo|en|trabajo At the sight of the baker, who had returned to the yard, the laughter and jokes ceased, and everyone returned to work. Na widok piekarza, który wrócił na podwórze, śmiechy i żarty ucichły, a wszyscy znów zabrali się do pracy. Al ver al guardabosques, que había regresado al corral, las risas y las bromas cesaron y todos se pusieron de nuevo a trabajar.

Dintre băieți, unii băteau prunii cu niște prăjini lungi; alții se urcau în ei; alții le adunau de jos și le rînduiau la o parte, movile lîngă movile. |chłopcy||bili||||prętami||inni||wspinali się|||||zbierali|||||układały|||||| Entre|chicos|algunos|golpeaban|ciruelos|con|unos|palos|largos|otros|se|subían|en|ellos|otros|les|recogían|de|abajo|y|les|ordenaban|a|una|parte|montones|junto a|montones Among the boys, some were beating the plums with long sticks; others were climbing into the trees; others were gathering them from the ground and setting them aside, mounds next to mounds. Spośród chłopców, niektórzy trzepali śliwy długimi kijami; inni wspinali się na nie; jeszcze inni zbierali je z ziemi i odkładali na bok, stosując jedno na drugim. Entre los chicos, algunos golpeaban las ciruelas con unos palos largos; otros se subían a los árboles; otros las recogían del suelo y las apilaban, montones junto a montones.

Și pe rînd pitarul trecea de la unii la alții, păsările, speriate, își părăseau cuiburile ascunse în ulmii ce îmbătrîneau dincolo de vălceaua ce despărțea prunăria în două, iar vîntul băltăreț plutea pe deasupra pomilor ducînd spre pădure mirosurile molipsitoare ale apelor stătute. ||kolei||przechodził|||||||przestraszone||opuszczały|gniazda|ukryte||w topolach||starzały|||strumień||oddzielała|||||wiatr||unosi||||niosąc|||zapachy|molipsitoare|||statuetki Y|por|turno|el guardabosques|pasaba|de|de|unos|a|otros|las aves|asustadas|sus|abandonaban|los nidos|escondidos|en|los olmos|que|envejecían|más allá|de|el arroyo|que|separaba|el ciruelo|en|dos|y|el viento|estancado|flotaba|por|encima de|los árboles|llevando|hacia|el bosque|los olores|contagiosos|de||estancadas And in turn, the butler passed from one to another, the birds, frightened, abandoned their nests hidden in the elms that were aging beyond the glade that separated the plum orchard in two, while the sluggish wind floated above the trees carrying the contagious scents of the stagnant waters towards the forest. I wśród kolejnych ludzi piekarz przechodził od jednych do drugich, ptaki, przestraszone, opuszczały swoje gniazda ukryte w wiązach, które starzały się po drugiej stronie wąwozu oddzielającego sad śliwkowy na dwie części, a wietrzyk stał się leniwy, unosząc nad drzewami zapachy zaraźliwe wód stojących. Y poco a poco el pitar pasaba de unos a otros, las aves, asustadas, abandonaban sus nidos escondidos en los olmos que envejecían más allá del valle que separaba el ciruelo en dos, y el viento estancado flotaba sobre los árboles llevando hacia el bosque los olores contagiosos de las aguas estancadas.

Trana a Stanchei, fata de treisprezece ani, scutura, în vremea asta, un prun ce crescuse cam singuratic, în mijlocul unei mici poieni. Trana|a|Stanchei|niña|de|trece|años|sacudía|en|tiempo|esto|un|ciruelo|que|creció|algo|solitario|en|medio|de una|pequeña|pradera Trana|||||||trzęsła|||||śliwa||urosło||samotnie|||||polany Stanchei's Trana, a thirteen-year-old girl, was shaking a plum tree that had grown somewhat solitary in the middle of a small clearing. Trana, córka Stanchei, trzynastoletnia dziewczyna, w tym czasie potrząsała śliwką, która rosła dość samotnie, w środku małej polany. Trana de Stanca, la chica de trece años, sacudía, en ese momento, un ciruelo que había crecido algo solitario, en medio de un pequeño claro. Dar fiindcă roadele necoapte bine nu cădeau, dînsa, sprintenă și rîzătoare, se urca între crecile prunului, măcar că vîntul îi luase pe dedesupt fusta și cămașa, răsfrîngîndu-i-le mai sus de genunchi. ||owoce|niedojrzałe|||spadały|ona|sprintenna||uśmiechająca||||gałęziach|śliwy|przynajmniej||||zabrała||z dołu|||koszula|podnosząc|||||| Pero|porque|los frutos|no maduros|bien|no|caían|ella|ágil|y|risueña|se|subía|entre|ramas|del ciruelo|aunque|que|el viento|le|había llevado|por|debajo|la falda|y|la camisa||||más|arriba|de|rodillas Because the unripe fruits did not fall well, she, sprightly and laughing, climbed among the branches of the plum tree, although the wind had taken her skirt and shirt from below, blowing them higher than her knees. Ale ponieważ niedojrzałe owoce nie opadały dobrze, ona, zwinnie i radosna, wspinała się między gałęziami śliwy, mimo że wiatr zdmuchnął jej spódnicę i koszulę, unosząc je powyżej kolan. Pero como los frutos inmaduros no caían bien, ella, ágil y risueña, se subía entre las ramas del ciruelo, aunque el viento le había levantado por debajo la falda y la blusa, dejándolas más arriba de las rodillas.

Niță al dascalului, băiețandrul de optsprezece ani, care se făcuse, de dragul mindirului milităresc, călăraș cu schimbul, păsămite că-i pusese gîndul, fiindcă îi toca verzi și uscate, și, mai din glumă, mai cu dinadinsul, îi spunea că a dovedit într-unul din ulmii de dincolo de pîrleazul prunăriei un pui de mierlă cum n-a stat altul, cu totul și cu totul alb – cu grai de aur, și numai pe sub burtă și pe sub aripi surăpură... ||nauczyciela|chłopiec||||||stał się||z powodu|honoru|wojskowy|jeździdło|||rzekomo|||podał|myśl|||tłukł|||suche||||żart|||z przymrużeniem oka|||||||||ulm||||pîrleazul|prunăriei||||mierlă|||||||||||||gândul|||||||brzuch|||||surăpură Niță|del|maestro|niño|de|dieciocho|años|que|se|había hecho|de|por el orgullo|militar|militar|jinete|con|cambio|al parecer|que|le|había puesto|idea|porque|les|||y||y||||||||||||||||||||||||||||||||y||||||||||por|debajo|||||alas|grisáceas Niță, the schoolmaster's boy, an eighteen-year-old who, for the sake of military bravado, had become a mounted rider in turns, supposedly because it had occurred to him, as he was toiling over greens and dried ones, and, half in jest, half determined, would tell him that he had spotted in one of the elms beyond the edge of the plum orchard a nestling blackbird like no other, altogether white – with the voice of gold, and only underneath the belly and under the wings grayish… Niță, nauczycielski chłopiec, osiemnastoletni, który z miłości do munduru wojskowego udawał jeźdźca na zmianę, ponieważ zmyślił, że go to kręci, ponieważ kuchnia podawała mu świeże i suszone, a bardziej w żartach, bardziej z determinacją, mówił, że udowodnił w jednym z topoli za płotem śliwowym pisklę kosa, jakie się jeszcze nie zdarzyło, całkowicie białe - ze złotymi wargami, a tylko pod brzuchem i pod skrzydłami szare... Niță, el hijo del maestro, un chico de dieciocho años, que se había hecho, por amor a la apariencia militar, jinete a turnos, al parecer porque le había dado la idea, ya que le cortaba verdes y secos, y, más en broma que en serio, le decía que había encontrado en uno de los olmos de más allá del camino del ciruelo un pajarito como no había otro, completamente blanco – con lengua de oro, y solo por debajo del vientre y por debajo de las alas grisáceo...

Trana, - șireata! |szybka Trana|astuta Trana, - the sly one! Trana, - przebiegła! ¡Trana, la astuta! – frumușică de pică, cu gropițe în colțurile gurei, dar cu chipul încă de copil, îi arunca priviri ce-l înnebuneau, rîdea, zicea că nu-l crede, îl lovea cu prune în cap, îi azvîrlea cîte una în gură, pe care el o prindea din zbor, și o strîngea între buzele lui roșii și cu mustăți mijitoare. bonita|de|cara|con|hoyuelos|en|las esquinas|de la boca|pero|con|rostro|aún|de|niño|le|lanzaba|miradas|||volvían loco|reía|decía|que|||creía|lo|golpeaba|con|ciruelas|en|cabeza|le|lanzaba|cada|una|en|boca|que|la que|él|una|atrapaba|del|vuelo|y|una|apretaba|entre|los labios|de él|rojos|y|con|bigotes|finos ślicznotka||pada||dołeczki||kącikach|ustachach|||twarzą|||||rzucał|spojrzenia|||wprawiały w szaleństwo|śmiał się|mówiła||||||bił||||||wyrzucała|po jednej|||usta|||||łapa|||||rzucała||usta|||||wąsy|mijitoare – a pretty little thing, with dimples in the corners of her mouth, but still with the face of a child, she threw him looks that drove him crazy, laughed, said she didn't believe him, hit him with plums on the head, tossed one into his mouth, which he caught in mid-air, and squeezed it between his red lips and his twitching mustache. – piękna dziewczyna z dołkami w kącikach ust, ale z twarzą jeszcze dziecka, rzucała na niego spojrzenia, które go obłędniały, śmiała się, mówiła, że go nie wierzy, tłukła mu śliwki w głowę, rzucała mu po jednej do ust, które on łapał w locie i ściskał między swoimi czerwonymi wargami i rosnącymi wąsami. – bonita de picar, con hoyuelos en las comisuras de la boca, pero con cara aún de niña, le lanzaba miradas que lo volvían loco, reía, decía que no lo creía, lo golpeaba con ciruelas en la cabeza, le lanzaba una a la boca, que él atrapaba al vuelo, y la apretaba entre sus labios rojos y con un bigote incipiente.

Dar Niță făcea ce facea, și tot de puiul de mierlă îi vorbea, iar cînd Trana se da jos din pom, o lua cu binișorul s-o ducă de partea ulmilor, s-o facă să sară pîrleazul cu el, doar de or găsi puiul cu norocu – bătu-l-ar cucu! ||||||||||||mówił||||||||||||spokojem|||zabrać|||ulmy|||||||||||czy||||noroku|będzie|||c Pero|Niță|hacía|lo que|hacía|y|aún|del|polluelo|de|mirlo|le|hablaba|y|cuando|Trana|se|da|abajo|de|árbol|la|llevaba|con|suavemente|||llevara|de|lado|de los olmos|||hiciera|que|saltara|el arroyo|con|él|solo|de|o|encontrara|el polluelo|con|suerte||||cucu But Niță did what he always did, and still talked about the little blackbird, and when Trana got down from the tree, he gently took her to the side of the elms, to make her jump the fence with him, just in case they would find the little one with luck – may he be struck by a cuckoo! Ale Niță robił to, co robił, i wciąż rozmawiał o pisklęciu kosu, a kiedy Trana schodziła z drzewa, brał ją delikatnie, żeby ją zabrać w stronę wiązów, żeby skoczyła wraz z nim przez płot, może znajdą pisklę ze szczęściem – niech go trafi kukułka! Pero Niță hacía lo que hacía, y seguía hablando del pajarito, y cuando Trana se bajaba del árbol, la llevaba con suavidad hacia el lado de los olmos, para hacerla saltar la cerca con él, solo por si encontraban al pajarito con suerte – ¡que lo golpee el cucú! – în cuib – la căldură. |||ciepło en|nido|en|calor – in the nest – in the warmth. – w gnieździe – w cieple. – en el nido – al calor.

Și aproape pe negîndite – așa cum –n-ar fi crezut nici el că are să i se întîmple – se pomeniră între ulmii cei mari, cu pîrleazul trecut, și departe cu totul de culesul prunelor, printre dese tufișuri de măceși și de porumbe vinete, el tot făcîndu-se că nu-și aduce aminte în care ulm e cuibul, și ea tot spunîndu-și că a fost proastă că l-a crezut, și tot smucindu-se să scape de brațul ce-i strîngea mijlocul... Y|casi|por|inadvertidamente|así|como|||sido|creído|ni|él|que|tiene|a|le|se|ocurra|se|encontraron|entre|los olmos|los|grandes|con|el cercado|pasado|y|lejos|con|todo|de|la recolección|de ciruelas|entre|densos|arbustos|de|espinos|y|de|palomas|moradas|él|todo|||que||y||||||||y||todo|||||||||||||||para|escapar|de|el brazo|||apretaba|la cintura And almost unexpectedly – as he would never have thought it would happen to him – they found themselves among the large plan trees, with the overgrown fence behind them, and far away from the plum harvest, among the dense bushes of wild roses and purple doves, he still pretending he didn’t remember which elm contained the nest, and she repeatedly telling herself that she was foolish for believing him, still struggling to escape from the arm that held her waist tightly… I niemal bez zastanowienia – tak jakby – sam by nie uwierzył, że to mu się przydarzy – znaleźli się między dużymi wiązami, z płotem za sobą, całkowicie daleko od zbioru śliwek, wśród gęstych krzaków dzikiej róży i fioletowych gołębi, on wciąż udając, że nie pamięta, w którym wiązie jest gniazdo, a ona wciąż mówiąc sobie, że była głupia, że mu uwierzyła, i wciąż szarpała się, żeby wymknąć się z ramienia, które ściskało jej talie... Y casi sin pensarlo – así como – él no habría creído que le iba a suceder – se encontraron entre los grandes olmos, con la cerca ya pasada, y completamente lejos de la recolección de ciruelas, entre densos arbustos de escaramujos y de palomas moradas, él haciéndose el desentendido de en qué olmo estaba el nido, y ella diciéndose que había sido tonta por haberlo creído, y siempre intentando escapar del brazo que le apretaba la cintura...

Și cum Niță își apropiase obrazul de al ei, el îi jură că are să-i arate cu adevărat pe năprasnicul pui, și dînd într-o parte ghimpoasele creci ale verdelui mărăciniș, se strecura cu ea pînă la rădăcina celui mai înalt dintre ulmi – cel pesemne cu puiul de mierlă între crecile lui. Y|cómo|Niță|su||mejilla|de|el|ella|él|le|juró|que|tiene|||mostrar|con|de verdad|al|sorprendente|cría|y|dando||una|parte|espinas|crecimientos|de|verde|matorral|se|escabullía|con|ella|hasta|la|raíz|el|más|alto|de entre|álamos|el|probablemente|con|la cría|de|mirlo|entre|ramas|de él And as Niță brought his cheek close to hers, he swore to her that he would truly show her the unexpected chick, and pushing aside the thorny green of the thicket, he slipped with her to the base of the tallest elm – the one most likely with the blackbird chick among its branches. Y como Niță había acercado su mejilla a la de ella, le juró que realmente le mostraría al travieso pajarito, y apartando las espinosas ramas del verde matorral, se deslizaba con ella hasta la raíz del más alto de los olmos – el que seguramente tenía al pajarito entre sus ramas.

Și fiindcă buzele ce i se făcură de foc furaseră fără de veste pe ale ei, Trana, care vruse să se smulgă de sub arsura lor, se pomenise – fără să știe cum – că alunecă și cade, dar, odată cu aceasta, simțise că se surpă peste ea și cerul, și pămîntul, și copacul, și Niță, și puiul de mierlă, și tot. Y|porque|los labios|que|le|se|hicieron|de|fuego|robaron|sin|de|aviso|a|los|su|Trana|que|quiso|a|se|liberarse|de|bajo|ardor|de ellos|se|encontró|sin|a|saber|cómo|que|resbaló|y|cayó|pero|una|con|esto|sintió|que|se|derrumbó|sobre|ella|y|el cielo|y|la tierra|y|el árbol|y|Niță|y|el polluelo|de|mirlo|y|todo And since the lips that were set ablaze had unwittingly stolen hers, Trana, who wanted to pull away from their burning touch, found herself – without knowing how – slipping and falling, but along with this, she felt that the sky was collapsing over her and the earth, and the tree, and Niță, and the blackbird chick, and everything. Y dado que los labios que se le hicieron de fuego habían robado sin aviso los de ella, Trana, que quiso liberarse de su ardor, se encontró - sin saber cómo - deslizándose y cayendo, pero, junto con esto, sintió que se derrumbaba sobre ella tanto el cielo, como la tierra, como el árbol, como Niță, como el pajarito, y todo.

Cu toate astea, soarele cam schiopăta spre apus, și Stambulache, care se uitase la ceasornic, se cam încruntă. Con|todas|estas|el sol|un poco|cojeaba|hacia|ocaso|y|Stambulache|que|se|había mirado|el|reloj|se|un poco|frunció Despite all this, the sun was kind of limping towards the sunset, and Stambulache, who had looked at the clock, frowned a bit. A pesar de todo, el sol cojeaba un poco hacia el ocaso, y Stambulache, que había mirado el reloj, frunció el ceño. Cum adică? Cómo|significa What do you mean? ¿Cómo así? Ceasurile cinci trecuseră și Costică nu sosea, măcar că-i trimisese poștalionul la oraș de cu dimineață? Los relojes|cinco|habían pasado|y|Costică|no|llegaba|aunque|||había enviado|el correo|al|ciudad|de|por|la mañana The five o'clock had passed and Costică had not arrived, even though he had sent the postal wagon to the city early in the morning? Las cinco horas habían pasado y Costică no llegaba, aunque había enviado el correo a la ciudad desde la mañana?

Cucoana Paraschiva, în odaia cea mare, unde întinsese masa, auzise bătînd chindia în toaca de fier – a doua zi fiind duminică – și era tot așa de îngrijorită: “Vai de ea și de ea! señora|Paraschiva|en|habitación|la|grande|donde|había puesto|mesa|oyó|golpeando|el reloj|en|campana|de|hierro|la|segunda|día|siendo|domingo|y|estaba|todo|así|de|preocupada|Ay|de|ella|y|de|ella Madam Paraschiva, in the big room where she had set the table, heard the church bell ringing – the next day being Sunday – and was just as worried: 'Oh dear, oh dear!' La señora Paraschiva, en la gran habitación, donde había puesto la mesa, escuchó sonar la campana en el yunque de hierro – siendo el día siguiente domingo – y estaba tan preocupada: “¡Ay de ella y de ella! S-o fi bolnăvit, s-o fi întîmplat ceva, l-o fi răsturnat trăsura?... ||haya|enfermado|||haya|sucedido|algo|||haya|volcado|carro 'He must be ill, something must have happened, did the carriage overturn?... ¿Se habrá enfermado, habrá pasado algo, se habrá volcado la carreta?... Ce sa fie?” ...Și feluri de prăpăstii îi veneau în minte, o făcea să-i tremure mîinile și să risipească piperul pe masă, deasupra căruia se grăbea să arunce sare – ca să nu iasă vreo ceartă. Qué|(verbo auxiliar)|sea|Y|tipos|de|desgracias|le|venían|en|mente|(pronombre personal)|hacía|(verbo auxiliar)|(pronombre personal)|temblar|manos|y|(verbo auxiliar)|derrame|la pimienta|sobre|mesa|encima|de la cual|(pronombre reflexivo)|apresuraba|(verbo auxiliar)|tire|sal|para|(verbo auxiliar)|no||alguna|pelea What could it be?” ...And all sorts of catastrophes came to her mind, making her hands tremble and scattering the pepper on the table, over which she hurried to throw salt – to avoid any arguments. ¿Qué puede ser?” ...Y todo tipo de calamidades le venían a la mente, haciéndola temblar las manos y derramar la pimienta sobre la mesa, sobre la cual se apresuraba a echar sal – para que no hubiera ninguna pelea.

– Tot nimic, Floareo? Todo|nada|Floareo – Still nothing, Floarea? – ¿Nada de nada, Floarea?

Apoi, fără să aștepte răspunsul: Luego|sin|(partícula verbal)|esperar|la respuesta Then, without waiting for a response: Luego, sin esperar la respuesta:

– Pune curcanu la mijloc. Pon|pavo|en|medio – Put the turkey in the middle. – Pon el pavo en el medio.

Și trecînd de la una la alta: Y|pasando|de|una|una|la|otra And moving from one thing to another: Y pasando de una cosa a otra:

– Ticălosul de Tudorache!... El sinvergüenza|de|Tudorache – The scoundrel Tudorache!... ¡El miserable de Tudorache!... S-o fi îmbătat, mai stii! ||haya|emborrachado|más|sabes He must have gotten drunk, who knows! ¡Se habrá emborrachado, quién sabe! O fi făcut vreo poznă?... (verbo auxiliar de futuro)|habrá|hecho|alguna|broma Did he pull a prank?... ¿Habría hecho alguna broma?... Să bagi de seamă să nu cumva să dea ciorba în foc. (verbo auxiliar imperativ)|pongas|de|atención|(verbo auxiliar imperativ)|no|acaso|(verbo auxiliar imperativ)|derrame|sopa|en|fuego Be careful not to spill the soup in the fire. Ten cuidado de no dejar que la sopa se queme. Unde e urda? Dónde|está|urda Where is the whey? ¿Dónde está el requesón? Azima să n-o arunci la cuptor decît cînd s-o zări trăsura. Azima|a|||arrojes|al|horno|sino|cuando|||viera|carruaje Don't put the unleavened bread in the oven until the carriage is sighted. No eches la torta al horno hasta que veas el carruaje.

Floarea, fata de optsprezece ani, frumoasă ca o zînă, în zevelcă țărănească, dar cu cizmulițe de brunel, umbla prin casă, ieșea, intra, aducea tăvi cu poame, farfurii cu mezeluri. La flor|niña|de|dieciocho|años|hermosa|como|una|hada|en|vestido|campesino|pero|con|botas|de|color marrón|caminaba|por|casa|salía|entraba|traía|bandejas|con|frutas|platos|con|embutidos Floarea, the eighteen-year-old girl, beautiful as a fairy, in a peasant dress, but with little brown boots, walked around the house, coming in and out, bringing trays with fruits, plates with cold cuts. Floarea, la chica de dieciocho años, hermosa como un hada, vestida con un delantal campesino, pero con botines de cuero, andaba por la casa, salía, entraba, traía bandejas con frutas, platos con embutidos. Pe fața mesei, albă cu dungi de borangic, se grămadea toată îmbelșugarea casei caimacul, laptele covăsit, laptele cu orez, cu zahăr și scorțișoară pisată pe deasupra; peștișorii mărunți ai Plăviței înfipți în frigărui de lemn, și fripți după ce fuseseră picați cu unt proaspăt; limbile de porc afumate; mușchii; și, la mijlocul mesei, după cum și poruncise cucoana Paraschiva, curcanul auriu, între mere domnești, între pergamute și prune călugărești, iar în două cutii deschise, curmale de tîrg. En|la|mesa|blanca|con|rayas|de|seda|se|acumulaba|toda|abundancia|de la casa|la nata|la leche|hervida|la leche|con|arroz|con|azúcar|y|canela|molida|En|encima|los pececillos|pequeños|de|Plăvița||en|brochetas|de|madera|y|asados|después de|que|habían sido|untados|con|mantequilla|fresca|las lenguas|de|cerdo|ahumadas|los músculos|y|la|mitad|de la mesa|como|como|y|había ordenado|la señora|Paraschiva|el pavo||entre|manzanas|reales|entre|peras|y|ciruelas|de monje|y|en|dos|cajas|abiertas|dátiles|de|mercado On the white tablecloth with silk stripes, all the abundance of the house was piled up: cream, clotted milk, rice with milk, with sugar and ground cinnamon on top; the small fish of Plăvița stuck on wooden skewers, and grilled after being brushed with fresh butter; smoked pig tongues; muscles; and, in the middle of the table, as ordered by lady Paraschiva, the golden turkey, surrounded by royal apples, pergament apples, and monk-like plums, and in two open boxes, market dates. En la mesa, blanca con rayas de seda, se acumulaba toda la abundancia de la casa: la nata, la leche cuajada, la leche con arroz, con azúcar y canela molida por encima; los pececillos pequeños de Plăvița ensartados en brochetas de madera, y asados después de haber sido untados con mantequilla fresca; las lenguas de cerdo ahumadas; los músculos; y, en el centro de la mesa, como había ordenado la señora Paraschiva, el pavo dorado, entre manzanas reales, entre peras y ciruelas monásticas, y en dos cajas abiertas, dátiles de mercado. Tot cam la mijloc, patru mari clondire cu vin de Orodel și două butelii pecetluite, cu vin de Krasna. Todo|más o menos|en|medio|cuatro|grandes|botellas|de|vino|de|Orodel|y|dos|botellas|selladas|de|vino|de|Krasna Also about the middle, four large containers with Orodel wine and two sealed bottles with Krasna wine. Casi en el centro, cuatro grandes jarras con vino de Orodel y dos botellas selladas, con vino de Krasna.

Ospățul părea pregătit pentru douăzeci de inși și cucoana Paraschiva, cu toată grija ce o turbura, nu-și putea stăpîni mulțumirea uitîndu-se la masă, peste care arunca priviri înfășurătoare. El banquete|parecía|preparado|para|veinte|de|hombres|y|la señora|Paraschiva|con|toda|preocupación|que|la|turbaba|||podía|controlar|satisfacción|||a|mesa|sobre|la que|lanzaba|miradas| The feast seemed prepared for twenty people and lady Paraschiva, with all the worry that overwhelmed her, could not contain her satisfaction looking at the table, over which she cast enchanting glances. El banquete parecía preparado para veinte personas y la señora Paraschiva, con toda la preocupación que la atormentaba, no podía contener su satisfacción al mirar la mesa, sobre la cual lanzaba miradas envolventes.

– Paraschivo! Paraschivo – Paraschivo! – ¡Paraschivo! Paraschivo! Paraschivo Paraschivo! ¡Paraschivo! se auzi deodată din foișor. se|oyó|de repente|desde|mirador if you suddenly hear from the pavilion. se oyó de repente desde el mirador. Era glasul lui Stambulache care, în neastîmpărul său, se întoarse în cerdac și luase ochianul. Era|la voz|de|Stambulache|que|en|la impaciencia|su|se|volvió|en|el porche|y|tomó|el ojo de buey It was the voice of Stambulache who, in his restlessness, turned to the porch and took the little eye. Era la voz de Stambulache que, en su impaciencia, se dio la vuelta en el porche y tomó el ojo de buey.

SENT_CWT:AFkKFwvL=7.19 PAR_TRANS:gpt-4o-mini=3.59 es:AFkKFwvL openai.2025-01-22 ai_request(all=87 err=0.00%) translation(all=72 err=0.00%) cwt(all=2011 err=12.88%)