Cu mâne zilele-ți adaogi...

Cu mâne zilele-ți adaogi,

Cu ieri viața ta o scazi

Și ai cu toate astea-n față

De-a pururi ziua cea de azi.

Când unul trece, altul vine

În astă lume a-l urma,

Precum când soarele apune

El și răsare undeva.

Se pare cum că alte valuri

Cobor mereu pe-același vad,

Se pare cum că-i altă toamnă,

Ci-n veci aceleași frunze cad.

Naintea nopții noastre îmblă

Crăiasa dulcii dimineți;

Chiar moartea însăși e-o părere

Și un visternic de vieți.

Din orice clipă trecătoare

Ăst adevăr îl înțeleg,

Că sprijină vecia-ntreagă

Și-nvârte universu-ntreg.

De-aceea zboare anu-acesta

Și se cufunde în trecut,

Tu ai ș-acum comoara-ntreagă

Ce-n suflet pururi ai avut.

Cu mâne zilele-ți adaogi,

Cu ieri viața ta o scazi,

Având cu toate astea-n față

De-a purure ziua cea de azi.

Priveliștile sclipitoare,

Ce-n repezi șiruri se diștern,

Repaosă nestrămutate

Sub raza gândului etern.