×

Nós usamos os cookies para ajudar a melhorar o LingQ. Ao visitar o site, você concorda com a nossa política de cookies.

image

radio Europa Liberă 1989-1990, Emil Hurezeanu: „Acești oameni vroiau să aplice în Piață ceea ce credeau că s-a întâmplat în decembrie 1989” (2)

Emil Hurezeanu: „Acești oameni vroiau să aplice în Piață ceea ce credeau că s-a întâmplat în decembrie 1989” (2)

Emil Hurezeanu: „Lucrurile sunt mult mai complicate. În definitiv, Piața a fost transformată, a fost demonizată de către o propagandă ignară, să zicem, dar violentă. Faptul că televiziunea publică nu a fost lăsată de către noul leadership să se ocupe de Piață în sensul în care s-o transforme într-un subiect de știri, de dezbateri, de actualitate politică și socială, adică ne arătau în ianuarie-februarie dezbaterile nesfârșite care aveau ceva dramatic, tragi-comic în orice caz, din Parlamentul în devenire, în schimb, n-au vrut să ne arate decât fazele care aduceau aminte de simbolistica gregară a Mișcării Legionare.

De aici a ieșit povestea, eposul acesta, pe care l-a mai folosit o vreme regimul reales după alegerile din 20 mai cel puțin până în iunie și mai târziu, odată cu Mineriada. Am asistat, de exemplu, la o reuniune specială a Consiliului Europei la Innsbruck, după formarea Guvernului roman cu Adrian Năstase ministru de Externe, Babiuc ministru de Interne, Quintus ministrul Justiției și așa mai departe. La Innsbruck venise atunci elita europeană cu care România avea un prim contact. Deci, Consiliul Europei a fost primul organism european, nu neapărat occidental, dar cu puternică amprentă occidentală, avea sediul și atunci la Strasbourg, care primea, ca într-un fel de triaj democratic noile țări care părăseau comunismul. Și, dacă unii făceau avansuri – noi avusesem alegerile libere, avusesem Piața Universității, care a fost un strigăt de speranță și după aceea de deznădejde, lovit în cap, nu mortal, dar lovit grav de mineriada din iunie. Or, știm ce a urmat – Occidentul atunci, grupul celor 24 de țări occidentale creditoare, închid creditarea către România. România intră într-un fel de carantină.

Și am asistat atunci la Innsbruck la această reuniune, unde a fost invitată de Consiliul Europei și Doina Cornea, era mai multă lume acolo, fiecare pe alte poziții, bineînțeles. Din nou, la o încercare de a explica lucrurile de către demnitarii de la București: a fost o formă, o recrudescență a mișcării legionare demonstrația, și îmi aduc aminte de deputatul Jaques Beaumelle, un veteran al Consiliului Europei și al Parlamentului European, care a spus. „Vă rog, nu mai veniți cu basme de-astea la noi. Noi știm ce a fost Mișcarea Legionară, știm ce a fost și mișcarea din Piața Universității. Nu au niciun fel de legătură, nu mai încercați să mai explicați așa lucrurile pentru că vă faceți iremediabil de râs”.

Un aspect de Mișcare Legionară sau de reprimare în spirit legionar a fost intervenția minerilor, paramilitară a minerilor, coordonată, după toate aparențele, de autoritatea legitimă prin alegeri libere, nu-i așa?, izvorâtă din 20 mai 1990. Și am observat că în unii ani care au urmat, povestea asta cu Mișcarea Legionară a fost oprită. Explicația asta, paradigma asta nu a convins pe nimeni.

Deci, ce vreau să vă spun, domnule Ștefănescu? Piața a fost demonizată, Piața nu a speriat pe nimeni, și asta a fost o interpretare propagandistică. Nu exclud, n-am exclus în anii care au urmat anumite frici ale regimului care de altfel chiar și în timpul manifestărilor din Piața Universității ținea cu orice preț să descopere în Piață vechi securiști nedemontabili, oamenii care schimbaseră tricourile prea repede…

Ceea ce nu pot să cred este că regimul Iliescu în aprilie, mai, iunie 1990 era într-o situație defensivă, de frică față de un pericol al Pieții Universității. Acest pericol putea fi foarte ușor demontat sau înlăturat. Cum? Printr-o dezbatere. Era exclus ca liderii Pieței, mai ales că nu erau partide acolo, să nu vorbească în mod normal cu Ion Iliescu și cu tovarășii săi de luptă la televiziune. Adică toate aceste povești că alegerile s-au dus 80% înspre Iliescu, înspre direcția respectivă, pentru că Piața a creat un model sau un post de radicalitate, mi se pare o interpretare post-factum, este un adevăr în faptul că nu exista o clarificare la nivelul societății românești. Piața s-a clarificat mai repede, ea însăși urmărea clarificări. A avut parte de reprimare, ca la revoluție, în iunie, după mai multe încercări de clarificări. Dar societatea românească a votat cu Iliescu și cu regimul respectiv nu de frica Pieței, știm asta.

Noi însă trebuia să intrăm în revoluție, în 1989, e imposibil să cerem contrafactualitatea asta astăzi, dar în situația cel puțin în care fusese Polonia în vara anului 1989, de masă rotundă, ideală, între reprezentanții opoziției și reprezentanții puterii, între reprezentanții unor corpuri constituite cum ar fi sindicate, biserică – atunci, încet și sigur, s-ar fi creat impresia că există posibilitatea unei discuții neradicalizate.

Or, noi am intrat dintr-o euforie furioasă, am trecut prin încercări ce clarificare lovite din Piața Universității, în alegeri. A venit apoi episodul Mineriadei dure din iunie 1990, care a fost un fel de pecete, un fel de semnătură, amprentă, declarație politică suplimentară: „Așa arată lucrurile acum. Noi am câștigat și așa arată lucrurile acum!”. Cu cine să fi discutat, din ianuarie începând? Pentru că existau partide politice, cele istorice, care încercau să discute: Coposu, Câmpeanu, Cunescu vroiau să discute și nu s-a putut. Adică, a fost nevoie de Piață, care a oferit un alibi suplimentar unei puteri, care oricum și-a instalat, ca să zic așa, corturile, efectivele și modelul.

Piața Universității a dat un semnal puterii că nu poate să facă orice, a dat un semnal societății românești că nicio speranță înspre adevărata democratizare pro-occidentală nu este pierdută. A dat un semnal puternic Occidentului că România, chiar așa, în situația de țară din punct de vedere democratic cea mai înapoiată, din Est are o dorință și un potențial de schimbare și de transformare.

Dar marile schimbări, cred, au fost posibile în România chiar până în 1996, prin ceea ce s-a întâmplat în jurul ei, și anume eșecul puciului anti-Gorbaciov, eșecul Uniunii Sovietice și desființarea Pactului de la Varșovia. Încet și sigur modelul sovietic, post-sovietic, neo-sovietic, toate experimentele aproximate ale unui buffer de securitate în jurul Rusiei, fostei Uniuni Sovietice în care România, prin condiția ei specială de vecinătate cu Republica Sovietică Moldovenească ar fi putut juca un rol, s-au încheiat dintr-odată prin evenimente rapide, cu mare încărcătură și mesaj geo-politic care au avut loc în 1990, în 1991 și apoi începerea războaielor balcanice în fosta Iugoslavie, care au atras atenția asupra pericolelor, dincolo de fosta Iugoslavie, prin posibilitatea extinderii unor războaie civile, ideologice, tensiuni în țările foste comuniste nereformate, care erau România și Bulgaria.

Acestea au transformat cu adevărat România, nu dorința de dezbatere a regimului Iliescu cu adversarii din Piață și după cum nici România nu fusese blocată în 90-91 de către radicalismul Pieții, nici asta nu se poate spune, cu atât mai puțin.”

Europa Liberă: Ați relatat zile la rând din Piața Universității. Cum era atmosfera?

Emil Hurezeanu: „Era o atmosferă de libertate practică, de libertate politicoasă, plină de convivialitate, de tovărășie de idei. Era o atmosferă, sigur, care putea să conțină pe alocuri și episoade care țineau de Cenaclul Flacăra. Dar omul cu chitara sau marile cântece care animă grupurile - și acestea făceau parte din subconștientul colectiv. Ce am avut noi în ultimii 40 de ani înainte de Revoluție și înainte de Piața Universității? Acestea erau episoadele noastre. Newport-ul nostru era totuși o primă fază a Cenaclului Flacăra.

Apoi, exista o formă de candoare, candoare patetică a crezului exprimat, expus în libertate, susținut imediat de ceilalți, rostit de la balcon, întărit de faptul că presa internațională dubla prinsubtitrare, ca să zic așa, în fiecare zi, prin editorialele din toate marile ziare, prin reprezentanții marilor televiziuni în culisele balconului, dubla acest episod. Românii, româncele, oamenii din Piață se simțeau sprijiniți – sprijiniți unii de alții, ei de ideile lor care erau și ideile Europei înnoite în curs de înnoire. Era și o formă de recuperare a tăcerii vechi, în libertate. Aș spune că a fost și o formă de radicalitate, dar era redusă această formă.

Deci, vă reamintiți: din prima zi și până în ultima zi una dintre primele dorințe publice ale acestor oameni era „să avem o discuție cu stăpânii zilei, să discutăm pe față la televiziune, că aceasta era marea scenă – TVR”. Și era anormal totuși ca un biet reporter de la Radio Europa Liberă, adică eu, să stea acolo zi și noapte și să fie practic singurul care, în limba română, a fost de față pentru un post public de la 1500 de kilometri, care își făcuse, ca maurul, treaba, totuși. Și-o făcuse ani de zile, când România liberă, Europa liberă erau exilate. Europa liberă era exilată din România și România liberă era exilată la München sau în Occident.

În afara mea erau, desigur, au mai mulți ziariști străini care luau frânturi, care făceau reportaje, au apărut în toate marile ziare reportaje. Dar nu trebuia să fie Radio România acolo, nu trebuia să fie Televiziunea Română? Ar fi fost mult mai simplu să prezinte ei reportajele acelea, ale acelor după-amieze și nopți.

Deci, a fost o atmosferă foarte complexă, foarte interesantă, un fel de istorie dată pe repede-înainte. Era și o istorie a anunțării schimbărilor la nivelul dorinței, era și o istorie a recuperării istoriei care nu a avut loc – prin tăcere, prin frică, înainte de 1989.”

Europa Liberă: Într-un reportaj din Piața Universității, difuzat în 22 mai 1990 există un episod în care ați fost agresat verbal de un ofițer în uniformă din Târgu-Mureș, de un căpitan, dacă nu mă înșel. A fost un episod singular? Ați simțit că ați fost urmărit atunci, eventual de foști securiști?

Emil Hurezeanu: „Nu, nu cred că era nevoie să fie foștii securiști, puteau fi și actualii. Dacă erau și foștii, și actualii – nu știu. Atmosfera din Piață interzicea astfel de suspiciuni. Și locuiam, țin minte, foarte aproape, la Hotelul Continental, după aceea când a venit „echipa forte” de la München în jurul alegerilor, care a creat studiourile la etajul 10 la Intercontinental, m-am mutat la Intercontinental atunci, a venit Mircea Carp, au venit mai mulți colegi. Și duplexul acesta pe care îl făceam destul de artizanal eu însumi, cu complicitatea unor telefoniste, să zic așa, trecute de partea bună după 1989, nu știu cu ce se ocupau înainte de 1989, înregistrau convorbirile altora, probabil, dar în orice caz îmi înregistram și îmi editam emisiunile singur, ținând eu cont ce înregistrez, ce las, ce nu las, că nu aveam posibilitatea tehnică să mai fac ceva.

La ora 11.00 la București, 10.00 la Munchen, la Praga, urcam la hotel, deschideam receptorul microfonului jos, puneam așa-zișii „crocodili”, două capse pe fiecare din bornele din receptorul de atunci și treceam materialul înregistrat direct în telefon. Încă se vorbea cu telefoniste și aveam, cu bomboane, cu vorbe bune, cu ochi dulci, aveam complicitatea telefonistelor – pe Magda, de exemplu, de la Intercontinental, o cunoaștem cu toții, o protectoare a libertății. Ea ne făcea legătura București-München și avea grijă să nu se întrerupă convorbirea, pentru că transmiteam totuși 50 de minute non-stop și nu era sigur că cineva nu le va întrerupe.

Aceste incidente au avut loc, pentru că de-a lungul lunilor, de-a lungul săptămânilor de demonstrație mai erau și contra-demonstrații la „franjuri”, la marginea Pieței – muncitorii de la IMGB și alții. Au fost oameni care vroiau să știe și ei ce se întâmplă, aveam aceeași legitimitate în contra-demonstrații. Mai ale să ce li se servea lor e că cineva vrea să întrerupă „idila” asta post-ceaușistă în care în sfârșit avem tot ce ne trebuie, a venit primăvara, e frumos, vrem să uităm ce a fost urât… Și vin unii, pe care propaganda i-a numit imediat „golani”, și vin „golanii” și ne strică „idila”. Și uite că în felul acesta îl supără pe tovarășul, pe domnul Iliescu și grăbesc lucrurile și, vai, ce o se întâmple! Și atunci oamenii aceștia aveau și ei dreptul la nedumerire și chiar la contra-demonstrații.

Learn languages from TV shows, movies, news, articles and more! Try LingQ for FREE

Emil Hurezeanu: „Acești oameni vroiau să aplice în Piață ceea ce credeau că s-a întâmplat în decembrie 1989” (2) Emil Hurezeanu|Hurezeanu|These|people|||apply|"in"|the Square|||believed||||happened||December Emil Hurezeanu: "Diese Leute wollten auf dem Platz das umsetzen, was ihrer Meinung nach im Dezember 1989 passiert ist" (2) Emil Hurezeanu: "These people wanted to apply in the Square what they thought happened in December 1989" (2) Emil Hurezeanu: "Queste persone volevano applicare in piazza quello che pensavano fosse successo nel dicembre 1989" (2) Emil Hurezeanu: "Deze mensen wilden op het Plein toepassen wat zij dachten dat er in december 1989 was gebeurd" (2) Emil Hurezeanu: "Estas pessoas queriam aplicar na Praça o que pensavam ter acontecido em dezembro de 1989" (2)

**Emil Hurezeanu:** „Lucrurile sunt mult mai complicate. |Emil Hurezeanu|The things||||complicated ||||||bonyolultabbak În definitiv, Piața a fost transformată, a fost demonizată de către o propagandă ignară, să zicem, dar violentă. |Ultimately||||transformed|||demonized||by||propaganda|ignorant|||| |||||átalakítva|||demonizálva|||||tudatlan|||| After all, the Square has been transformed, it has been demonised by, shall we say, ignorant but violent propaganda. Faptul că televiziunea publică nu a fost lăsată de către noul __leadership__ să se ocupe de Piață în sensul în care s-o transforme într-un subiect de știri, de dezbateri, de actualitate politică și socială, adică ne arătau în ianuarie-februarie dezbaterile nesfârșite care aveau ceva dramatic, tragi-comic în orice caz, din Parlamentul în devenire, în schimb, n-au vrut să ne arate decât fazele care aduceau aminte de simbolistica gregară a Mișcării Legionare. |||||||allowed||by|new||||deal with||||sense|||||transform|||||news||debates||current||||that is||showed us|||February|debates|endless|||||tragic-comic|tragic-comic|||||||becoming Parliament||||||||show|only|phases||they showed|remind of||symbolism|gregarious symbolism||Legionary Movement|Legionary Movement |||||||||||vezetőség|||foglalkozzon|||||||||átalakítsa|||||||viták||aktuális||||||mutatták||||viták|végtelen viták|||||tragikus||||||||fejlődő Parlament||||||||||fázisokat||hozzák|||csoportos szimbolika|csoportos szimbolika||Mozgalom|Legionárius Mozgalom

De aici a ieșit povestea, eposul acesta, pe care l-a mai folosit o vreme regimul reales după alegerile din 20 mai cel puțin până în iunie și mai târziu, odată cu Mineriada. |||||the epic|||||||||||real|||||||||||||||the miners' uprising |||kiindult||eposz|||||||||||valódi|||||||||||||||bányászati esemény Am asistat, de exemplu, la o reuniune specială a Consiliului Europei la Innsbruck, după formarea Guvernului roman cu Adrian Năstase ministru de Externe, Babiuc ministru de Interne, Quintus ministrul Justiției și așa mai departe. |attended|||||meeting|||||||||||||Năstase||||||||||of Justice|||| ||||||különleges ülés||||||Innsbruck|||||||Năstase Ádrian||||Babiuc belügyminiszter||||Quintus igazságügyi miniszter||Igazságügyi miniszter|||| La Innsbruck venise atunci elita europeană cu care România avea un prim contact. ||||European elite|||||||| ||||európai elit|||||||| Deci, Consiliul Europei a fost primul organism european, nu neapărat occidental, dar cu puternică amprentă occidentală, avea sediul și atunci la Strasbourg, care primea, ca într-un fel de triaj democratic noile țări care părăseau comunismul. |||||||||not necessarily||||strong|stamp|Western||headquarters||at that time||||received||||||triage||new|||leaving| |Tanács|||||||||nyugati||||bélyeg|nyugati||székhelye||||Strasbourg||||||||válogatás||új|||elhagyták| Și, dacă unii făceau avansuri – noi avusesem alegerile libere, avusesem Piața Universității, care a fost un strigăt de speranță și după aceea de deznădejde, lovit în cap, nu mortal, dar lovit grav de mineriada din iunie. |||were making|advances|||||had|||||||cry|||||||despair|hit||||||||||| |||tettek|előrelépéseket|||||voltunk|||||||kiáltás|||||||kétségbeesés|||||halálos||||||| Or, știm ce a urmat – Occidentul atunci, grupul celor 24 de țări occidentale creditoare, închid creditarea către România. |||||||||||||||to| ||||||||||||hitelező országok||hitelnyújtás|| Now, we know what happened - the West, the group of 24 Western creditor countries, closed the credit to Romania. România intră într-un fel de carantină. |enters||||| Romania is entering a kind of quarantine.

Și am asistat atunci la Innsbruck la această reuniune, unde a fost invitată de Consiliul Europei și Doina Cornea, era mai multă lume acolo, fiecare pe alte poziții, bineînțeles. |||||||||||||||||||||||||||positions| ||||||||||||meghívott|||||||||||||||álláspontokon| And I attended this meeting in Innsbruck, where Doina Cornea was also invited by the Council of Europe, there were many people there, each on different positions, of course. Din nou, la o încercare de a explica lucrurile de către demnitarii de la București: a fost o formă, o recrudescență a mișcării legionare demonstrația, și îmi aduc aminte de deputatul Jaques Beaumelle, un veteran al Consiliului Europei și al Parlamentului European, care a spus. |||||||explain|things||by|the dignitaries|||||||form||resurgence|||||||bring|||||||veteran|||||||||| |||||||||||a bukaresti méltóságok|||||||||újraéledés||a legionárius mozgalom||||||||a képviselő|Jaques Beaumelle|Beaumelle Jaques||veterán|||||||||| Again, in an attempt to explain things by the dignitaries in Bucharest: it was a form, a resurgence of the legionary movement the demonstration, and I remember the deputy Jaques Beaumelle, a veteran of the Council of Europe and the European Parliament, who said. „Vă rog, nu mai veniți cu basme de-astea la noi. ||||||tales||these||us ||||||mesék|||| "Please don't come to us with these fairy tales. Noi știm ce a fost Mișcarea Legionară, știm ce a fost și mișcarea din Piața Universității. ||||||Legionary Movement||||||movement||| ||||||Legionárius Mozgalom||||||||| We know what the Legionary Movement was, we know what the University Square movement was. Nu au niciun fel de legătură, nu mai încercați să mai explicați așa lucrurile pentru că vă faceți iremediabil de râs”. ||||||||try|||explain|||||||irreparably||laugh ||||||||||||||||||megsemmisíthetetlenül|| They are completely unrelated, stop trying to explain things like that because you're making a complete fool of yourself."

Un aspect de Mișcare Legionară sau de reprimare în spirit legionar a fost intervenția minerilor, paramilitară a minerilor, coordonată, după toate aparențele, de autoritatea legitimă prin alegeri libere, nu-i așa?, izvorâtă din 20 mai 1990. |aspect||||||repression|||legionary spirit|||the intervention|the miners|paramilitary|||coordinated|||appearances||the authority|legitimate authority|||||||originating from|| |szempont||||||elnyomás|||legionárius|||||paramilitáris|||koordinált|||látszat szerint||jogos hatalom|jogos|||||||származó|| Și am observat că în unii ani care au urmat, povestea asta cu Mișcarea Legionară a fost oprită. ||noticed||||||||this story|||||||stopped |||||||||||||||||leállítva Explicația asta, paradigma asta nu a convins pe nimeni. This explanation|this|this paradigm||||||anyone Ez a magyarázat||paradigma|||||| This explanation, this paradigm has not convinced anyone.

Deci, ce vreau să vă spun, domnule Ștefănescu? So||||||| |||||||Stefănescu úr So, what do I want to tell you, Mr. Stefanescu? Piața a fost demonizată, Piața nu a speriat pe nimeni, și asta a fost o interpretare propagandistică. |||demonized||||scared|||||||||propagandistic interpretation |||||||megijesztette|||||||||propagandista Nu exclud, n-am exclus în anii care au urmat anumite frici ale regimului care de altfel chiar și în timpul manifestărilor din Piața Universității ținea cu orice preț să descopere în Piață vechi securiști nedemontabili, oamenii care schimbaseră tricourile prea repede… No(1)|exclude|||exclude||||||certain|fears||the regime|||otherwise|||||the protests||||was determined|||any cost||uncover||||Securitate agents|indestructible security agents|||had changed|the t-shirts|| |kizárom||||||||||félelmek||||||||||tüntetések||||tartotta|||||felfedje||||ssecuritys|nem lebegő|||cseréltek|pólókat|| I do not exclude, I have not excluded in the years that followed certain fears of the regime, which, moreover, even during the demonstrations in University Square, wanted at all costs to discover in the Square undemonstrable old secretaries, people who had changed their shirts too quickly...

Ceea ce nu pot să cred este că regimul Iliescu în aprilie, mai, iunie 1990 era într-o situație defensivă, de frică față de un pericol al Pieții Universității. |||||||||||||||||situation|defensive position||fear||||||University Square| Ami amit||||||||||||||||||védelmi||||||||tér| What I cannot believe is that the Iliescu regime in April, May, June 1990 was in a defensive situation, afraid of a danger from the University Square. Acest pericol putea fi foarte ușor demontat sau înlăturat. ||||||dismantled||removed ||||||lebontva||eltávolítva Cum? Printr-o dezbatere. to hold||a debate Era exclus ca liderii Pieței, mai ales că nu erau partide acolo, să nu vorbească în mod normal cu Ion Iliescu și cu tovarășii săi de luptă la televiziune. |excluded|that|the leaders||especially||||||there|||speak|||||||||comrades|his||struggle|| |||||||||||||||||||||||elvtársai||||| Adică toate aceste povești că alegerile s-au dus 80% înspre Iliescu, înspre direcția respectivă, pentru că Piața a creat un model sau un post de radicalitate, mi se pare o interpretare post-factum, este un adevăr în faptul că nu exista o clarificare la nivelul societății românești. That is|||stories|||||gone|toward||toward|direction|that direction||||||||||position||radicalism|||||interpretation||after the fact|||||||||||||| |||történetek|||||||||||||||||modell|||||radikalitás|||||||utólagos értelmezés|||||||||||||| Piața s-a clarificat mai repede, ea însăși urmărea clarificări. |||clarified|||it|itself|was seeking|clarifications |||tisztázódott|||||keresett| The market clarified itself more quickly, it itself was looking for clarification. A avut parte de reprimare, ca la revoluție, în iunie, după mai multe încercări de clarificări. |had|part||repression|||||June||||attempts||clarifications Dar societatea românească a votat cu Iliescu și cu regimul respectiv nu de frica Pieței, știm asta. ||||voted|||||||||||| But Romanian society voted for Iliescu and that regime not out of fear of the Market, we know that.

Noi însă trebuia să intrăm în revoluție, în 1989, e imposibil să cerem contrafactualitatea asta astăzi, dar în situația cel puțin în care fusese Polonia în vara anului 1989, de masă rotundă, ideală, între reprezentanții opoziției și reprezentanții puterii, între reprezentanții unor corpuri constituite cum ar fi sindicate, biserică – atunci, încet și sigur, s-ar fi creat impresia că există posibilitatea unei discuții neradicalizate. |we|||we enter||revolution|||impossible||ask for|counterfactuality|this counterfactual||||||||||||||||round table|||representatives|opposition representatives|||the government||representatives|some|bodies|established bodies||||unions|church||slowly||slowly and surely|||||||||||non-radicalized ||||||||||||ellenfaktualitás|||||||||||||||||||||ellenzék képviselői|||||||szervezetek|megalakuló testületek|||||||||||||||||lehetőség|||radikalizálatlan

Or, noi am intrat dintr-o euforie furioasă, am trecut prin încercări ce clarificare lovite din Piața Universității, în alegeri. |||entered||||||passed||trials|||hit by|||||elections A venit apoi episodul Mineriadei dure din iunie 1990, care a fost un fel de pecete, un fel de semnătură, amprentă, declarație politică suplimentară: „Așa arată lucrurile acum. ||||the miners' riot|harsh|||||||kind of||seal||kind of||signature|imprint|statement||supplementary statement|This is|looks like|| ||||bányászati esemény|kemény|||||||||pecsét||||aláírás||||kiegészítő politikai|||| Noi am câștigat și așa arată lucrurile acum!”. ||won||||| Cu cine să fi discutat, din ianuarie începând? |||||||starting from Pentru că existau partide politice, cele istorice, care încercau să discute: Coposu, Câmpeanu, Cunescu vroiau să discute și nu s-a putut. ||||||historical parties||were trying||discuss|Coposu (1)|Câmpeanu (1)|Cunescu|||||||| ||||||||próbáltak|||Coposu||Cunescu|||||||| Adică, a fost nevoie de Piață, care a oferit un alibi suplimentar unei puteri, care oricum și-a instalat, ca să zic așa, corturile, efectivele și modelul. ||||||||||additional alibi|||power||anyway|||installed|||||tents|the troops||model ||||||||||támogatás|további|||||||felállította|||||sátrakat|erőit||

Piața Universității a dat un semnal puterii că nu poate să facă orice, a dat un semnal societății românești că nicio speranță înspre adevărata democratizare pro-occidentală nu este pierdută. |||||signal|||||||anything||||||||no||toward|||||||lost A dat un semnal puternic Occidentului că România, chiar așa, în situația de țară din punct de vedere democratic cea mai înapoiată, din Est are o dorință și un potențial de schimbare și de transformare. |||signal||||||||||||||||||most backward|||||desire|||||||| |||||||||||||||||||||legelmaradottabb|||||akarat||egy|potenciál|||||

Dar marile schimbări, cred, au fost posibile în România chiar până în 1996, prin ceea ce s-a întâmplat în jurul ei, și anume eșecul puciului anti-Gorbaciov, eșecul Uniunii Sovietice și desființarea Pactului de la Varșovia. |the major|||||possible|||||||||||happened|||||namely|failure|coup attempt|||||||dissolution of|||| ||||||lehetségesek|||||||||||||||||||||kudarc||Szovjetunió||a Varsói Szerződés feloszlatása|||| But the big changes, I think, were possible in Romania even by 1996, through what happened around it, namely the failure of the anti-Gorbachev coup, the failure of the Soviet Union and the dismantling of the Warsaw Pact. Încet și sigur modelul sovietic, post-sovietic, neo-sovietic, toate experimentele aproximate ale unui __buffer__ de securitate în jurul Rusiei, fostei Uniuni Sovietice în care România, prin condiția ei specială de vecinătate cu Republica Sovietică Moldovenească ar fi putut juca un rol, s-au încheiat dintr-odată prin evenimente rapide, cu mare încărcătură și mesaj geo-politic care au avut loc în 1990, în 1991 și apoi începerea războaielor balcanice în fosta Iugoslavie, care au atras atenția asupra pericolelor, dincolo de fosta Iugoslavie, prin posibilitatea extinderii unor războaie civile, ideologice, tensiuni în țările foste comuniste nereformate, care erau România și Bulgaria. Slowly|||||||new|||experiments|approximate experiments|||||||||former|Union of Soviet|||||by|its special condition||||proximity||||||||play a role|||||ended abruptly||||||||significance||||||||||||||of wars|wars in the Balkans||former|Yugoslavia|||drew|||the dangers|beyond||||||of expansion||civil wars||||||former||unreformed countries||||| ||||||||||kísérletek|körülbelüli||||||||Oroszország|volt politikai|Szovjetunió|Szovjetunió|||||||||szomszédság||||Moldovai Köztársaság|||||||||||||események|gyors események|||tartalom||||||||||||||háborúk|balkáni háborúk||volt egyszer|Jugoszlávia|||felhívták a figyelmet|figyelem felkeltése||veszélyekre|||||||kiterjesztésének||polgárháborúk||ideológiai feszültségek||||volt politikai|kommunista országok|reformálatlan országok|||||

Acestea au transformat cu adevărat România, nu dorința de dezbatere a regimului Iliescu cu adversarii din Piață și după cum nici România nu fusese blocată în 90-91 de către radicalismul Pieții, nici asta nu se poate spune, cu atât mai puțin.” ||||||||||||||||||||nor|||had been|blocked|||by||||||||||all the more|| ||||||||||||||ellenfelek|||||||||||||||||||||||||

**Europa Liberă: Ați relatat zile la rând din Piața Universității. ||You|reported|||||| Cum era atmosfera? What was the atmosphere like? **

**Emil Hurezeanu:** „Era o atmosferă de libertate practică, de libertate politicoasă, plină de convivialitate, de tovărășie de idei. ||||atmosphere|||practical freedom|||political freedom|||conviviality||companionship|| ||||légkör||||||politikai szabadság|||barátságos légkör||társaság|| Emil Hurezeanu: "It was an atmosphere of practical freedom, of polite freedom, full of conviviality, of the sharing of ideas. Era o atmosferă, sigur, care putea să conțină pe alocuri și episoade care țineau de Cenaclul Flacăra. |||||||contain||occasionally||episodes||related to||The Flame Academy|Flacăra Literary Circle |||||||tartalmazzon||helyenként||||tartoztak||Flacăra Cenaclul|Lángoló Közösség Dar omul cu chitara sau marile cântece care animă grupurile - și acestea făceau parte din subconștientul colectiv. |||the guitar||the great|songs||animate|the groups|||were|||the collective subconscious|collective unconscious |||gitárral|||dalok||életre hívják|csoportokat||||||kollektív tudattalan|kollektív tudat Ce am avut noi în ultimii 40 de ani înainte de Revoluție și înainte de Piața Universității? Acestea erau episoadele noastre. ||our episodes| Newport-ul nostru era totuși o primă fază a Cenaclului Flacăra. ||||however|||stage||the Flame Academy| Newport|||||||||a Flacăra|

Apoi, exista o formă de candoare, candoare patetică a crezului exprimat, expus în libertate, susținut imediat de ceilalți, rostit de la balcon, întărit de faptul că presa internațională dubla prinsubtitrare, ca să zic așa, în fiecare zi, prin editorialele din toate marile ziare, prin reprezentanții marilor televiziuni în culisele balconului, dubla acest episod. |||||candor||pathetic candor||creed|expressed|exposed||freedom|supported|immediately by||the others|spoken||||strengthened by||||||doubles|with subtitles|||||||||editorials||||newspapers||representatives|major|television networks||behind the balcony|the balcony|doubles||this episode |||||naivitás||patetikus||hitvallás||kifejezve|||||||kimondva||||megerősítve||||||dupla|feliratozás|||||||||szerkesztőségi cikkek||||||||||a balkon kulisszájában|erkély kulisszái||| Românii, româncele, oamenii din Piață se simțeau sprijiniți – sprijiniți unii de alții, ei de ideile lor care erau și ideile Europei înnoite în curs de înnoire. |the Romanian women|||||felt|supported|||||||their ideas|||||the ideas||renewed||||renewed |román nők|||||éreztek|támogatva||||||||||||||újított|||| Era și o formă de recuperare a tăcerii vechi, în libertate. |||||recovery||silence||| |||||visszaszerzés||||| It was also a form of reclaiming the old silence in freedom. Aș spune că a fost și o formă de radicalitate, dar era redusă această formă. |I would say|||||||||||reduced|| ||||||||||||csökkentett||

Deci, vă reamintiți: din prima zi și până în ultima zi una dintre primele dorințe publice ale acestor oameni era „să avem o discuție cu stăpânii zilei, să discutăm pe față la televiziune, că aceasta era marea scenă – TVR”. ||remember||||||||||||wishes|||||||||||the powers|of the day||discuss||||||this|||stage|TVR channel ||emlékeztek||||||||||||vágyak|||||||||||a nap urai|||||||||||||TVR(1) Și era anormal totuși ca un biet reporter de la Radio Europa Liberă, adică eu, să stea acolo zi și noapte și să fie practic singurul care, în limba română, a fost de față pentru un post public de la 1500 de kilometri, care își făcuse, ca maurul, treaba, totuși. ||abnormal||||poor|||||||that is|||||||||||||||||||||||||||||||had done||the Moor|job|however ||anormális||||szerencsétlen|||||||||||||||||||||||||||||||||||kilométer|||||mókus|| Și-o făcuse ani de zile, când România liberă, Europa liberă erau exilate. ||had done||||||||||exiled ||||||||||||száműzve Europa liberă era exilată din România și România liberă era exilată la München sau în Occident. |||exiled|||||||||||| |||száműzött|||||||||||| Free Europe was exiled from Romania and Free Romania was exiled to Munich or the West.

În afara mea erau, desigur, au mai mulți ziariști străini care luau frânturi, care făceau reportaje, au apărut în toate marile ziare reportaje. |outside|||||||journalists|||taking|fragments|||||||||| ||||||||újságírók|||vettek|töredékeket|||||||||| Apart from me there were, of course, several foreign journalists who took snippets, who made reports, reports appeared in all the big newspapers. Dar nu trebuia să fie Radio România acolo, nu trebuia să fie Televiziunea Română? Ar fi fost mult mai simplu să prezinte ei reportajele acelea, ale acelor după-amieze și nopți. |||||||||the reports|||those||afternoons|| |||||||||a riportokat|azokat||azokban||délután||éjszakák It would have been so much easier to present those reports of those afternoons and nights.

Deci, a fost o atmosferă foarte complexă, foarte interesantă, un fel de istorie dată pe repede-înainte. ||||||complex|||a|||history|given||fast-forward|fast forward Era și o istorie a anunțării schimbărilor la nivelul dorinței, era și o istorie a recuperării istoriei care nu a avut loc – prin tăcere, prin frică, înainte de 1989.” |||||announcement|changes||level of|desire||||history||recovery of||||||||silence||fear|| |||||bejelentés|változások|||||||||történet helyreállítása||||||||csend||||

**Europa Liberă: Într-un reportaj din Piața Universității, difuzat în 22 mai 1990 există un episod în care ați fost agresat verbal de un ofițer în uniformă din Târgu-Mureș, de un căpitan, dacă nu mă înșel. ||||||||||||||||||verbally assaulted|verbally|||officer||||||||captain||||mistake ||||||||||||||||||agresszálva||||tiszt||||||||kapitány||||ha nem tévedek A fost un episod singular? Ați simțit că ați fost urmărit atunci, eventual de foști securiști? |||||being followed||possibly||former| |||||||||volt alkalmazottak|ssecurity agents Did you feel that you were followed at the time, possibly by former secret agents? **

**Emil Hurezeanu:** „Nu, nu cred că era nevoie să fie foștii securiști, puteau fi și actualii. ||||||||||former|||||current ones |||||||||||||||jelenlegi Emil Hurezeanu: "No, I don't think it had to be the former secretaries, it could have been the current ones. Dacă erau și foștii, și actualii – nu știu. |||volt volt|||| Atmosfera din Piață interzicea astfel de suspiciuni. |||prohibited|in this way||suspicions |||tiltja||| Și locuiam, țin minte, foarte aproape, la Hotelul Continental, după aceea când a venit „echipa forte” de la München în jurul alegerilor, care a creat studiourile la etajul 10 la Intercontinental, m-am mutat la Intercontinental atunci, a venit Mircea Carp, au venit mai mulți colegi. |I was living|I remember|I remember||||||||||||strong team||||||the elections||||the studios|||||I|||||||||||||| |||||||||||||||erős csapat||||||||||stúdiókat|||||||||Intercontinental|||||||||| Și duplexul acesta pe care îl făceam destul de artizanal eu însumi, cu complicitatea unor telefoniste, să zic așa, trecute de partea bună după 1989, nu știu cu ce se ocupau înainte de 1989, înregistrau convorbirile altora, probabil, dar în orice caz îmi înregistram și îmi editam emisiunile singur, ținând eu cont ce înregistrez, ce las, ce nu las, că nu aveam posibilitatea tehnică să mai fac ceva. |the duplex||||||||artisanal||myself||the complicity||telephone operators||||||||||||||were occupied|||recorded|conversations|others||||||I|I recorded|||edit|||keeping in mind||||I record|||||||||||||| |duplex||||||||kézműves||én||bűnrészességgel||telefonisták||||||||||||||foglalkoztak|||felvették|beszélgetéseket||||||||felvételek|||szerkesztettem|||||||||||||||||technikai lehetőség||||

La ora 11.00 la București, 10.00 la Munchen, la Praga, urcam la hotel, deschideam receptorul microfonului jos, puneam așa-zișii „crocodili”, două capse pe fiecare din bornele din receptorul de atunci și treceam materialul înregistrat direct în telefon. ||||||||we went up|||I was opening|the receiver|of the microphone|down|I put||so-called|crocodiles||staples||||terminals||||||I was transferring||||| ||||||||felmegyünk|||nyitottam|a mikrofon vevője|mikrofon al||helyeztem||úgynevezett|krokodilok||kapcsok||||csatlakozók||||||átvittem|az anyagot|||| Încă se vorbea cu telefoniste și aveam, cu bomboane, cu vorbe bune, cu ochi dulci, aveam complicitatea telefonistelor – pe Magda, de exemplu, de la Intercontinental, o cunoaștem cu toții, o protectoare a libertății. ||||||||candies||words||||sweet eyes|||the telephone operators|||||||||||||protector|| ||||||||cukorkák||beszélgetések||||édes szemek|||telefonisták|||||||||||||a szabadság védelmezője|| Ea ne făcea legătura București-München și avea grijă să nu se întrerupă convorbirea, pentru că transmiteam totuși 50 de minute non-stop și nu era sigur că cineva nu le va întrerupe. |||connection|||||care||||interrupt|conversation|||we were transmitting|||||||||||someone||||interrupt ||||||||||||megszakadjon|beszélgetés|||átvittük|||||||||||||||megszakítja

Aceste incidente au avut loc, pentru că de-a lungul lunilor, de-a lungul săptămânilor de demonstrație mai erau și contra-demonstrații la „franjuri”, la marginea Pieței – muncitorii de la IMGB și alții. ||||||||||the months||||of the weeks|||||||||banners||||workers||||| ||||||||||hónapok||||hetente|||||||||zászlók||||munkások|||IMGB|| Au fost oameni care vroiau să știe și ei ce se întâmplă, aveam aceeași legitimitate în contra-demonstrații. ||||||||||||||jogosultság||| Mai ale să ce li se servea lor e că cineva vrea să întrerupă „idila” asta post-ceaușistă în care în sfârșit avem tot ce ne trebuie, a venit primăvara, e frumos, vrem să uităm ce a fost urât… Și vin unii, pe care propaganda i-a numit imediat „golani”, și vin „golanii” și ne strică „idila”. ||||||was served||||||||idyll|||post-Ceauș||||||||||||spring|||||forget|||||||||||||||||||||ruin| ||||||szolgálják|||||||||||ceaușista időszak||||||||||||tavasz|||||||||||||||propaganda||||||||||||idillánk Și uite că în felul acesta îl supără pe tovarășul, pe domnul Iliescu și grăbesc lucrurile și, vai, ce o se întâmple! ||||||||||||||I rush|||oh||||will happen ||||||||||||||sietek||||||| Și atunci oamenii aceștia aveau și ei dreptul la nedumerire și chiar la contra-demonstrații. |||||||||confusion||||| |||||||||zavarodottság|||||