×

Мы используем cookie-файлы, чтобы сделать работу LingQ лучше. Находясь на нашем сайте, вы соглашаетесь на наши правила обработки файлов «cookie».

image

radio Europa Liberă 1989-1990, Emil Hurezeanu: „Acești oameni vroiau să aplice în Piață ceea ce credeau că s-a întâmplat în decembrie 1989” (1)

Emil Hurezeanu: „Acești oameni vroiau să aplice în Piață ceea ce credeau că s-a întâmplat în decembrie 1989” (1)

Europa Liberă: Pe scurt, Piața Universității a fost o demonstrație anti-comunistă căreia i-a pus capăt violent un regim post-comunist nereformat. Dar a fost numai asta?

Emil Hurezeanu: „N-aș fi prea categoric în definirea acestei foarte complexe demonstrații doar ca o manifestare anticomunistă, deși poate sună paradoxal, pentru că o demonstrație anticomunistă înseamnă deja foarte mult. A fost o expresie a dorințelor (e un termen la plural), era vorba de un pluralism al dorinței de clarificări, de clarificare.

Revoluția a venit oarecum pe neașteptate, să spunem, pentru majoritatea românilor. Sfârșitul anului 1989 și chiar anii precedenți, după venirea lui Gorbaciov la putere și după polarizările marcate din toate statele membre ale Pactului de la Varșovia, cu o precipitare a acțiunii de protest dizidente, totuși n-au pregătit societatea românească, care era și cea mai închisă dintre aceste societăți central-oriental comuniste. Era și cea mai chinuită, era o societate care avea puțină răbdare și puțin timp, puțină capacitate fizică și psihică de reflecție asupra ei însăși, asupra a ceea ce poate să facă, asupra a ceea ce urmează, fiind o societate în plină mizerie, în întuneric, la propriu și la figurat, concentrată pe nevoia de subzistență. Ori, când trăiești concentrat doar pe nevoia de subzistență, și când ești un individ singur, și când ești o societate singură - pentru că și societatea românească era singură, așa cum stătea cumva în atomizarea asta în interior supravegheată, era izolată chiar și în lumea comunistă cum bine știm,ori în această situație, prăbușirea regimului Ceaușescu, lichidarea cuplului Ceaușescu, secvențele dramatice care au însoțit aceste transformări – a fost totuși cea mai dramatică revoluție anticomunistă sau schimbare de regim comunist, mai exact, din Europa, societatea românească se trezește deci în săptămânile acelea din ianuarie, din februarie 1990, martie, cu noi evenimente, și aceste evenimente încep s-o trezească. E vorba de transformarea unei echipe de putere care părea să gestioneze tranziția în așteptarea cristalizărilor necesare într-un partid politic care vrea să candideze și care, în mod natural (deși în mod forțat natural), ar fi urmat să câștige alegerile în mod fatal, pentru că nu exista altă forță politică.

Nu există discuții deschise despre ce urmează, despre ce-a fost. E o imensă euforie furioasă. E foarte clar ce se întâmpla în alte țări, unde, în Cehoslovacia, vine Havel la putere, Germania se îndrepta spre unificare sub blazonul Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice. Erau transformări precipitate, care avea o anumită tendință, în toate țările est-europene, pro-occidentale. Deci direcția de schimbare sau de transformare după căderea regimurilor comuniste era pro-Vest.

Dar în România, tendințele noii puteri nu erau pro-Vest. Era de asemenea mai degrabă neclar în ce măsură - chiar dacă discuțiile mi se par astăzi, cu beneficiul acestei depărtări de 30 de ani, la fel de stufoase și de neclare ca atunci, dar în același timp și atunci mi se păreau clare -, în România probabil, în situația în care, România, regimul Ceaușescu, societatea românească erau abandonate și de aliații răsăriteni, darmite de aliații occidentali, în România e posibil ca amestecul Moscovei să fi fost mai subliniat.Mai ales că știm că aceste revoluții, sau aceste schimbări, transformări de regim au avut loc totuși pornind de la Moscova, dintr-un impuls gorbaciovist de restructurare, în urma unei înfrângeri în competiția cu Occidentul, în urma unor înțelegeri politice între Vest și Est, în urma dorinței Estului și a Vestului de terminare a Războiului Rece. S-a întâmplat în toate țările Pactului de la Varșovia, țările Pactului de la Varșovia erau controlate de Moscova - din cauza asta aceste schimbări de regim nu au avut loc în afara Pactului de la Varșovia, dar în toate țările Pactului de la Varșovia. Nu am avut, nu am asistat la o cădere a regimului comunist la Havana, la Beijing, în Coreea de Nord și așa mai departe.

Deci aceste clarificări, toate cumulate, sau neclarificări cumulate, cu o putere imensă a societății de a se trezi și de a-și discuta rostul, toate astea s-au confruntat în acele luni în mod intens. Și-atunci, sigur că a fost așteptată această manifestare, a fost deci o manifestare de clarificări.S-au pus toate întrebările, se puneau toate întrebările în același timp. Erau multe organizații, ale democrației, ale societății civice, într-o viteză de refacere. Pentru că societatea civilă românească nu existase, existau insule, într-un arhipelag, e adevărat, de dizidență, de mefiență, de rezistență, de amintire istorică a Canalului și a suferinței în timpul stalinismului. Dar nu exista un fluid al societății civice bazat pe structuri consolidate, cum era Biserica catolică în Polonia, cum era mișcarea dizidentă Charta '77 în Cehoslovacia, cum erau mișcările marxiene, de înnoire a marxismului pe modelul unei economii de piață mai deschise în Ungaria, șamd, sau nu exista umbra marelui frate vest-german asupra est-germanilor, n-aveam așa ceva.

Și atunci mi se pare, totuși, formidabil că asistăm la această demonstrație, și că foarte repede se formează niște nuclee de atitudine politică fundamentală, necoagulate ideologic. Această atitudine respingea pericolul reinstaurării comunismului printr-o echipă a nomenclaturii comuniste, nu neapărat prin persoanele care fuseseră comuniști.Cum spunea Brucan la un moment dat: „Cei care au pus bomba comunismului trebuie s-o dezamorseze, pentru că ei știu unde au pus-o”. Nu neapărat, dar existau practici noi ale interdicției, ale democrației controlate, ale post-comunismului, să zicem, care aduce înapoi portocalele și bananele confiscate în anii 60-70, dacă au existat vreodată îndeajuns, care dă drumul la lumină, dă drumul la căldură, tipărește pașapoarte, dar de fapt reglează factorul politic, reglează matricea politică pe baza societății mai degrabă într-un sens răsăritean-moscovit de eliberare a comunismului din dogmatism, decât de orientare rapidă spre crearea partidelor politice, care, chiar dacă se manifestau, erau îngrădite, spre dezbatere democratică liberă, fără primele descinderi ale minerilor, care sunt încă din ianuarie, fără transformarea abuzivă a unei echipe de gestionare a puterii. Deci, o echipă de revoluționari se transformă rapid într-o echipă politică care „fură jocul”, schimbă regulile, le și impune.

Și atunci mi s-a părut foarte interesant că în acele luni oamenii s-au deșteptat mai rapid decât în 10, 20 de ani înainte de decembrie 1989. Acești oameni au rugat partidele politice tradiționale, pe țărăniști, pe liberali, pe social-democrați, să stea puțin deoparte, să nu existe această confuzie de interpretare care sigur că era manipulată la nivelul conducerii politice de atunci.Dar societatea era neclară, și, cine era societatea românească? Nu erau doar câteva mii de oameni care gândeau politic rapid la București, erau milioanele din țară care stăteau mai degrabă într-o formă de așteptare și de nelămurire: cum adică, omul acesta care vrea alegeri libere cu prietenii lui, care s-au urcat la balcoane, l-au împușcat pe Ceaușescu, care au asumat noul destin al României, omul acesta, echipa nu sunt lăsați să lucreze. „Trebuie să avem răbdare!. La început lumină, căldură, portocale, Crăciun liber și, încet, vor veni toate”.

Și oamenii aceștia aveau o masă critică. Este masa critică care se manifestă și în timpul demonstrațiilor prin contra-demonstrații. Și este masa critică care nu ține cont de mesajul acestei demonstrații extraordinare, a dorinței de clarificare, când în 20 mai 1990, Iliescu cu Partidul Democrației Sociale sunt aleși cu cifre uimitoare...”

Europa Liberă: Frontul Salvării Naționale...

Emil Hurezeanu: „Frontul Salvării Naționale, da, sîntem în epocă post-eroică și post-modernă și noțiunule se suprapun.”

Europa Liberă: Emil Hurezeanu, ați spus adineaori că oamenii din piață își puneau foarte multe întrebări și toți deodată. Au reușit să afle răspunsuri? Și dacă nu – de ce n-au reușit?

Emil Hurezeanu: „Acești oameni, de fapt, să nu uităm, că vroiau, în primul rând, să intre într-un dialog egal, de egalitate a premiselor și argumentelor, cel puțin un timp măsurat, la televiziune, la oră de audiență, cu conducătorii politici. Nici măcar dreptul ăsta nu li s-a oferit.

Deci, vroiau să facă din Piața Universității o platformă și a nemulțumirii simbolice, a clarificărilor simbolice, dar și a dialogului, a dezbaterii practice. Acești oameni vroiau să aplice în Piață, dar în Piața ideală și în Piața simbolică, nu numai în Piața reală, ceea ce credeau că s-a întâmplat în decembrie 1989. E adevărat că comunismul intrase mult în mințile viețile oamenilor, în societate și doar înlăturând o literă sau „Trăiască Republica Socialistă România” de pe frontoanele tuturor instituțiilor țării și lăsând numai „Trăiască România!”, căzând „Socialistă”, căzând „Partidul Comunist” și rămânând numai ”Partidul român”, Partidul Național-Țărănesc... ei, n-a fost destul, era clar că n-a fost destul.Trebuia să se întâmple mult mai mult. Dar oamenii ăștia nu cereau mai mult. Oamenii ăștia știau că vor veni alegerile, oamenii ăștia vroiau clarificare și vroiau un fel de limpezire a situației. „Haideți să discutăm ce urmează, spre ce ne îndreptăm”. Li s-a refuzat acest drept.

Apoi, conducerea statului român datunci a subestimat România. România era o țară cu energii intelectuale, morale noi, cu energii oprimate multă vreme. Chiar dacă oamenii nu aveau o educație civică, să zicem, sau nivele, orizonturi de așteptare educate ale posibilităților de schimbare în fatalitatea comunistă, cum existau prin Biserica catolică în Polonia și așa mai departe. Oamenii aceștia erau oameni cu școli bune, în România școlile erau bune, erau oameni mai mult sau mai puțin informați, oameni care repede s-au branșat la ceea ce se întâmplă în lume și care aveau o ierarhie a valorilor, știau prea bine ce a fost comunismul, știau prea bine ce a fost ceaușismul, și acum presimțeau pericolul cu o acuitate mai mare decât știau ceea ce avea să urmeze, decât ceea ce vor chiar ei să facă. Pentru că nu aveau experiențe, nu aveau procedurile construcției democrate, dar aveau instinctul, intuiția că se apropie un nou pericol și că s-ar putea ca noi să fim într-o zonă de umbră, să zic așa, sau penumbră, că nu mai erau umbre în Europa, dar penumbre puteau fi.În definitiv, câtă dreptate au avut acești oameni în aprilie, mai, până în iunie 1990, s-a văzut în vara anului 1990, în august, când are loc puciul de la Moscova și s-a văzut în atitudinea liderilor de la București față de autorii puciului de la Moscova anti-Gorbaciov – o atitudine mai degrabă solidară, de solidaritate cu puciștii.

S-a văzut care erau pericolele și de la distanță, de la Radio Europa Liberă de la München, mă rog, din Occident se vedea mai bine decât din România. Deși cei din Piața Universității vedeau chiar foarte bine. Și anume, despre ce era vorba? Despre pericolul unei ancorări de ordin geo-politic și strategic a României în zona post-sovietică, nu era rusească încă. Zona post-sovietică presupunea amânarea marilor experiențe ale democrației, și ne puteam imagina că Rusia, chiar în misiunea reformatoare a lui Gorbaciov, ea era reformatoare pentru Ceaușescu pentru Kádár, pentru Husák, pentru Jivkov, dar pentru ce a urmat după 1990 și de îndată după reunificarea Germaniei nu mai era pe atât de reformatoare, putea să rămână conservatoare. Și, nu-i exclus ca Rusia, în situația în care ar fi câștigat puciștii, sau Gorbaciov însuși era constrâns să schimbe cursul sau să recurgă la păstrarea cu orice preț a Uniunii Sovietice, România să facă parte dintr-o zonă de buffer a experiențelor post-sovietice și nu neapărat dintr-o zonă liberă de neo-comunism, care să semene cu Cehoslovacia, cu Germania de Est, cu Ungaria, cu Franța, cu Italia. Și aici s-a văzut că, de fapt, impulsul acesta a fost important. Este retroactiv important, face mai mult decât demonstrația oamenilor muncii de la Brașov din 1987, și, într-un fel, chiar mai mult decât greva minerilor din 1977, bineînțeles, mai mult decât actele de disidență. Suntem într-o altă lume, dar este o formă de a anunța că România face altă opțiune, chiar și decât aceea rezultată după revoluție așa cum a fost ea – 50% luptă eroică împotriva dictaturii, împotriva represiunii, iar alte 50% - într-un clarobscur al unor evenimente de palat, de interior, pe care societate în niciun caz nu l-a controlat.”

Europa Liberă: Aș vrea să revenim puțin la alegerile din 20 mai 1990. Într-o emisiune difuzată la Europa Liberă pe 23 mai 1990 redactorul-șef adjunct al revistei Astra de la Brașov, scriitorul Vasile Gogea a spus: „În absența unei propuneri constructive, radicalismul maximal al revendicărilor din Piața Universității a avut ca efect regruparea foștilor membri PCR în jurul Frontului Salvării Naționale”. Vasile Gogea a mai spus atunci, citez în continuare: „Presiunea străzii a determinat, în mod paradoxal, un vot masiv în favoarea Frontului Salvării Naționale”. Așa a fost?

Learn languages from TV shows, movies, news, articles and more! Try LingQ for FREE

Emil Hurezeanu: „Acești oameni vroiau să aplice în Piață ceea ce credeau că s-a întâmplat în decembrie 1989” (1) Emil Hurezeanu||||wanted||apply|||what||||||happened||December ||||akarták||alkalmazzák||||||||||| Emil Hurezeanu: "Diese Leute wollten auf dem Platz das umsetzen, was ihrer Meinung nach im Dezember 1989 passiert ist" (1) Emil Hurezeanu: "These people wanted to apply to the market what they thought happened in December 1989" (1) Emil Hurezeanu: "Esta gente quería aplicar en la Plaza lo que creían que había ocurrido en diciembre de 1989" (1) Emil Hurezeanu: "Queste persone volevano applicare in piazza quello che pensavano fosse successo nel dicembre 1989" (1) Emil Hurezeanu: "Deze mensen wilden op het Plein toepassen wat zij dachten dat er in december 1989 was gebeurd" (1)

**Europa Liberă: Pe scurt, Piața Universității a fost o demonstrație anti-comunistă căreia i-a pus capăt violent un regim post-comunist nereformat. |||in brief||||||demonstration||anti-communist|to which|||put an end to|an end to||||||unreformed |||||||||tüntetés||kommunista|||||||||||reformálatlan Dar a fost numai asta? But was that all? **

**Emil Hurezeanu:** „N-aș fi prea categoric în definirea acestei foarte complexe demonstrații doar ca o manifestare anticomunistă, deși poate sună paradoxal, pentru că o demonstrație anticomunistă înseamnă deja foarte mult. |||wouldn't|||categorical||definition|||complex|demonstration||||demonstration||although||sounds|||||||||| ||||||||meghatározás|||komplex|tüntetés|||||||||paradoxális||||||||| Emil Hurezeanu: "I would not be too categorical in defining this very complex demonstration only as an anti-communist demonstration, although it may sound paradoxical, because an anti-communist demonstration already means a lot. A fost o expresie a dorințelor (e un termen la plural), era vorba de un pluralism al dorinței de clarificări, de clarificare. |||||desires||||||||||||desires||clarifications||clarification |||||vágyak||||||||||||vágyak||tisztázások||tisztázás

Revoluția a venit oarecum pe neașteptate, să spunem, pentru majoritatea românilor. The Revolution||came|somewhat||unexpectedly||||the majority of| The revolution came somewhat unexpectedly, let's say, for most Romanians. Sfârșitul anului 1989 și chiar anii precedenți, după venirea lui Gorbaciov la putere și după polarizările marcate din toate statele membre ale Pactului de la Varșovia, cu o precipitare a acțiunii de protest dizidente, totuși n-au pregătit societatea românească, care era și cea mai închisă dintre aceste societăți central-oriental comuniste. The end|||||preceding years||||||power|||polarizations|marked|||states|member states|the|Warsaw Pact|||Warsaw Pact|||precipitation||protest action|||dissident action||||||||||||most closed|||societies|central-eastern|Eastern European|communist states |||||előző||érkezésével|||||||polarizációk|||||||a Varsói Szer|||Varsóban|||sürgetőbb||cselekvés|||disszidens|||||||||||||||társadalmak||közép-keleti| The end of 1989 and even the previous years, after Gorbachev came to power and after the marked polarizations in all the member states of the Warsaw Pact, with a rush of dissident protest action, still did not prepare the Romanian society, which was also the most closed between these communist central-eastern societies. Era și cea mai chinuită, era o societate care avea puțină răbdare și puțin timp, puțină capacitate fizică și psihică de reflecție asupra ei însăși, asupra a ceea ce poate să facă, asupra a ceea ce urmează, fiind o societate în plină mizerie, în întuneric, la propriu și la figurat, concentrată pe nevoia de subzistență. ||the most||tormented|||||||patience||little|||capacity|physical capacity||mental capacity||reflection|on||itself|||||||do|on||||follows|being||society||full|misery||darkness||literal|||figuratively|focused||need for survival||subsistence ||||szenvedő|||||||||||||||mentális||tükrözés|||önmagáról|||||||||||||||||||||||||képletesen|||||túléléshez It was also the most tormented, it was a society that had little patience and little time, little physical and mental capacity for reflection on itself, on what it can do, on what comes next, being a society in full misery, in darkness, literally and figuratively, focused on the need for subsistence. Ori, când trăiești concentrat doar pe nevoia de subzistență, și când ești un individ singur, și când ești o societate singură - pentru că și societatea românească era singură, așa cum stătea cumva în atomizarea asta în interior supravegheată, era izolată chiar și în lumea comunistă cum bine știm,ori în această situație, prăbușirea regimului Ceaușescu, lichidarea cuplului Ceaușescu, secvențele dramatice care au însoțit aceste transformări – a fost totuși cea mai dramatică revoluție anticomunistă sau schimbare de regim comunist, mai exact, din Europa, societatea românească se trezește deci în săptămânile acelea din ianuarie, din februarie 1990, martie, cu noi evenimente, și aceste evenimente încep s-o trezească. or||you live|focused|||||||||||||||||alone|||||||||||somehow||atomization||||surveilled||||||communist world||||as we know|||||collapse|||liquidation of|the couple||dramatic sequences||||accompanied||transformations||||||dramatic||||||||||||||||therefore|||in that|||||||||||||||wakes up ||élsz||||||túlélés||||||||||||||||||||||állt|||atomizálódás|||belső|ellenőrzött|||||||||||||||összeomlás|||likvidálása|páros||szekvenciák||||||változások||||||drámai esemény||||||||||||||||||hetekben||||||||||||||||felébred Or, when you live focused only on the need for subsistence, and when you are a lonely individual, and when you are a lonely society - because the Romanian society was also lonely, as it somehow stood in this atomization inside supervised, it was isolated even in the world communist as we well know, or in this situation, the collapse of the Ceaușescu regime, the liquidation of the Ceaușescu couple, the dramatic sequences that accompanied these transformations - it was still the most dramatic anti-communist revolution or communist regime change, more precisely, in Europe, Romanian society wakes up so in those weeks of January, of February 1990, March, with new events, and these events begin to wake her up. E vorba de transformarea unei echipe de putere care părea să gestioneze tranziția în așteptarea cristalizărilor necesare într-un partid politic care vrea să candideze și care, în mod natural (deși în mod forțat natural), ar fi urmat să câștige alegerile în mod fatal, pentru că nu exista altă forță politică. |||||team||||seemed||manage|transition||waiting for|crystallizations|||||||||run for office|||||||||forced||||would have||win|the elections|||inevitably||||||force| |||||||||||kezelje|átmenetet||várakozásban|kristályosod|||||||||jelöltetni|||||||||kényszerített|természetesen|||||nyerni fog|választások|||végzetesen||||||| It is about the transformation of a power team that seemed to manage the transition while waiting for the necessary crystallizations into a political party that wants to run and which, naturally (albeit naturally forced), would have gone on to win the election fatally, because there was no other political force.

Nu există discuții deschise despre ce urmează, despre ce-a fost. ||discussions|||||||| ||beszélgetések|||||||| E o imensă euforie furioasă. ||immense|euphoria|furious |||eufória|dühöngő E foarte clar ce se întâmpla în alte țări, unde, în Cehoslovacia, vine Havel la putere, Germania se îndrepta spre unificare sub blazonul Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice. ||||||||||||||||||was heading|to|||banner||||||| |||||||||||||Havel|||||tartott||egyesülés||címerével||||||| Erau transformări precipitate, care avea o anumită tendință, în toate țările est-europene, pro-occidentale. There were||precipitate transformations||had||certain|tendency||||||| ||sietőleges|amelyek||||tendencia|||országok|||| Deci direcția de schimbare sau de transformare după căderea regimurilor comuniste era pro-Vest. So|direction|||||transformation||the fall|regimes|||pro-West|pro-West ||||||||a kommunista rendsz|rezime||||

Dar în România, tendințele noii puteri nu erau pro-Vest. ||Romania|trends|new||||| |||tendenciák|||||| Era de asemenea mai degrabă neclar în ce măsură - chiar dacă discuțiile mi se par astăzi, cu beneficiul acestei depărtări de 30 de ani, la fel de stufoase și de neclare ca atunci, dar în același timp și atunci mi se păreau clare -, în România probabil, în situația în care, România, regimul Ceaușescu, societatea românească erau abandonate și de aliații răsăriteni, darmite de aliații occidentali, în România e posibil ca amestecul Moscovei să fi fost mai subliniat.Mai ales că știm că aceste revoluții, sau aceste schimbări, transformări de regim au avut loc totuși pornind de la Moscova, dintr-un impuls gorbaciovist de restructurare, în urma unei înfrângeri în competiția cu Occidentul, în urma unor înțelegeri politice între Vest și Est, în urma dorinței Estului și a Vestului de terminare a Războiului Rece. ||also|more|rather|unclear||||||the discussions|discussions||clear to me|||||distance|||||||dense|||unclear|||||same|||then|||seemed to me||||probably||||||Ceaușescu regime|||society Romanian|||||allies|Eastern allies|let alone|||Western allies||||it's possible||the mix||||||highlighted||||||these|revolutions||these changes|changes|regime changes||||||after all|starting from||||||impulse|Gorbachev-inspired||restructuring||in Romania||defeat||competition||||||agreements||between|||East and West||the desire|desire|East|||of the West||end of||Cold War| |||||homályos||||||tárgyalások||||||előny||távolság|||||||bonyolult|||homályos|||||||||||világosak volt|világos||||||||||||||elhagyva|||szövetségesek|keleti szövets|nemhogy|||nyugati szöv||||||Moszkva be|Moszkva||||||||||||forradalmak|||||||||||Moszkvát||||||impulzus|gorbacsovista||átalakítás||||vereségek||verseny||Nyugat||||megállapodások|||||||||Keletnek|||Nyugat||befejezés||a háborúnak| S-a întâmplat în toate țările Pactului de la Varșovia, țările Pactului de la Varșovia erau controlate de Moscova - din cauza asta aceste schimbări de regim nu au avut loc în afara Pactului de la Varșovia, dar în toate țările Pactului de la Varșovia. ||happened||||||||||||||||||that|||||||||||outside||||||||countries|||| Nu am avut, nu am asistat la o cădere a regimului comunist la Havana, la Beijing, în Coreea de Nord și așa mai departe. |||||witnessed|||fall|||||||||Korea||North Korea|||etc| |||||jelen voltam|a|egy|bukás|||||Havanna||Peking||Koreában||||||

Deci aceste clarificări, toate cumulate, sau neclarificări cumulate, cu o putere imensă a societății de a se trezi și de a-și discuta rostul, toate astea s-au confruntat în acele luni în mod intens. ||||accumulated||unclear points|||||||society's power||||wake up|||||discuss their purpose|purpose||these things|||||those|months||| ||||felhalmozott||nem világos dolgok|||||||társadalom|||ön|felébredni||||||célját|||||szembesültek|||||| Și-atunci, sigur că a fost așteptată această manifestare, a fost deci o manifestare de clarificări.S-au pus toate întrebările, se puneau toate întrebările în același timp. |then|||||expected|||||therefore||event|||||were asked||the questions||were asked||||| ||||||várt||||||||||||||||||||| Erau multe organizații, ale democrației, ale societății civice, într-o viteză de refacere. ||||of democracy|||civic society|||speed||recovery ||||a demokráci|||civil|||tempó||újjáépítés Pentru că societatea civilă românească nu existase, existau insule, într-un arhipelag, e adevărat, de dizidență, de mefiență, de rezistență, de amintire istorică a Canalului și a suferinței în timpul stalinismului. ||society||||had not existed|there were|islands|||archipelago||||dissent||mistrust||resistance||memory|||Canal (1)||||||of Stalinism ||||||létezett||szigetek|||szigetcsoport||||disszidencia||mefiență||||||||||szenvedés|||sztáliniz Dar nu exista un __fluid__ al societății civice bazat pe structuri consolidate, cum era Biserica catolică în Polonia, cum era mișcarea dizidentă Charta '77 în Cehoslovacia, cum erau mișcările marxiene, de înnoire a marxismului pe modelul unei economii de piață mai deschise în Ungaria, șamd, sau nu exista umbra marelui frate vest-german asupra est-germanilor, n-aveam așa ceva. ||||fluid of society||||based|||consolidated structures|||the Church||||||the movement|dissident movement|Charter 77|||||movements|Marxist movements||renewal||of Marxism|||a market|economy||market economy||open market|||etcetera and so||||shadow|big|brother|||over||East Germans|||| ||||||||alapján|||megerősített||||katolikus egyh|||||mozgalom|disszidens|Charta '77|||||mozgalmak|marxista mozgal||||marxizmus||példájára||gazdaság|||||||stb||||nincs árnyé|||||||kelet-német||||

Și atunci mi se pare, totuși, formidabil că asistăm la această demonstrație, și că foarte repede se formează niște nuclee de atitudine politică fundamentală, necoagulate ideologic. |||||however|formidable||we witness||||||||||some|nuclei||political attitude|||uncoagulated| ||||||lenyűgöz||jelen vagyunk|||||||nagyon gyorsan||formálódnak||politikai magok|||||ideológiailag|ideológiailag Această atitudine respingea pericolul reinstaurării comunismului printr-o echipă a nomenclaturii comuniste, nu neapărat prin persoanele care fuseseră comuniști.Cum spunea Brucan la un moment dat: „Cei care au pus bomba comunismului trebuie s-o dezamorseze, pentru că ei știu unde au pus-o”. ||rejected|the danger|reinstatement of||||||nomenclature|||necessarily|through a|||had been|||said|Brucan|||||||||bomb|||||disarm|||they||||| ||elutasította||||||||||||||||||||||||||||bombát|||||le kell hatástalan|||||||| Nu neapărat, dar existau practici noi ale interdicției, ale democrației controlate, ale post-comunismului, să zicem, care aduce înapoi portocalele și bananele confiscate în anii 60-70, dacă au existat vreodată îndeajuns, care dă drumul la lumină, dă drumul la căldură, tipărește pașapoarte, dar de fapt reglează factorul politic, reglează matricea politică pe baza societății mai degrabă într-un sens răsăritean-moscovit de eliberare a comunismului din dogmatism, decât de orientare rapidă spre crearea partidelor politice, care, chiar dacă se manifestau, erau îngrădite, spre dezbatere democratică liberă, fără primele descinderi ale minerilor, care sunt încă din ianuarie, fără transformarea abuzivă a unei echipe de gestionare a puterii. |not necessarily||||||the prohibition||||||||let's say||brings back|back|the oranges||the bananas|confiscated oranges and bananas||||||ever enough|enough|||gives way||light||||heat|prints passports|passports|||actually|regulates||||political matrix|||basis of|||actually||||Eastern-Moscow|Moscow-oriented||liberation of||||dogmatism|||rapid orientation|rapid orientation||creation of|||||||were manifesting||restricted||democratic debate|democratic debate|||first|raids of miners|||||still||January (1)||abusive transformation|abusive transformation|||||management team|| |||||||tilalom||||||||||||narancsák||banánokat|elkobzott|||||||elégően||||||||||útlevele nyom|útlevele|||||politikai tényező||szabályozza|politikai mátrix|||||||||||moszkvai||felszabadítás||||dogmatizmus|||irányítás|gyors orientálás||politikai pártok lét|||||||megnyilvánult||korlátozottak|||||||razziák||||||||||visszaéléss||||||| Deci, o echipă de revoluționari se transformă rapid într-o echipă politică care „fură jocul”, schimbă regulile, le și impune. ||team||revolutionaries||transforms|quickly||||political team||steals the game|the game|changes|the rules|them||enforces them ||csapat||forradalmárok||átalakul|||||||csal|játékot|||||

Și atunci mi s-a părut foarte interesant că în acele luni oamenii s-au deșteptat mai rapid decât în 10, 20 de ani înainte de decembrie 1989. |||||||||||||||woke up|||||||before||December |||||||||||||||felébresztette||||||||| Acești oameni au rugat partidele politice tradiționale, pe țărăniști, pe liberali, pe social-democrați, să stea puțin deoparte, să nu existe această confuzie de interpretare care sigur că era manipulată la nivelul conducerii politice de atunci.Dar societatea era neclară, și, cine era societatea românească? |||asked||||on|peasant party||liberals|||||stay||aside|||exist||confusion||||surely|||manipulated||||||at that time||||unclear||who||| ||||||||parasztpárt||liberálisok|||szociáldem|||||||||zavar|||||||manipulált||||||||||homályos||||| Nu erau doar câteva mii de oameni care gândeau politic rapid la București, erau milioanele din țară care stăteau mai degrabă într-o formă de așteptare și de nelămurire: cum adică, omul acesta care vrea alegeri libere cu prietenii lui, care s-au urcat la balcoane, l-au împușcat pe Ceaușescu, care au asumat noul destin al României, omul acesta, echipa nu sunt lăsați să lucreze. ||||thousands||||were thinking||||||the millions||||were||rather|||||waiting|||confusion||how is it|this man|||||||his friends|||||climbed||the balconies|||shot|||||assumed|new||||this man|this one|the team|||allowed|| ||||||||||||||milliók||||||||||||||nem tudják|||||||||||||||felálltak||erkélyek|||lőttek|||||átvállalták|||||||||||| „Trebuie să avem răbdare!. |||patience La început lumină, căldură, portocale, Crăciun liber și, încet, vor veni toate”. ||light||oranges|Christmas|free Christmas||slowly|||

Și oamenii aceștia aveau o masă critică. ||these people|||critical mass| Este masa critică care se manifestă și în timpul demonstrațiilor prin contra-demonstrații. |the table||||manifests||||demonstrations|through|| |||||||||tüntetések||| Și este masa critică care nu ține cont de mesajul acestei demonstrații extraordinare, a dorinței de clarificare, când în 20 mai 1990, Iliescu cu Partidul Democrației Sociale sunt aleși cu cifre uimitoare...” |||||||consideration|||||||desire||||||||||||elected||figures|amazing ||||||||||||||||||||||||||választva|||lenyűgöz

**Europa Liberă: Frontul Salvării Naționale...** |||of Salvation| ||Front|Megmentő|

**Emil Hurezeanu:** „Frontul Salvării Naționale, da, sîntem în epocă post-eroică și post-modernă și noțiunule se suprapun.” ||||||we are||||heroic|||post-modern||the concepts||overlap ||||||vagyunk||||hősies|||||fogalmak||átfednek

**Europa Liberă: Emil Hurezeanu, ați spus adineaori că oamenii din piață își puneau foarte multe întrebări și toți deodată. ||||||just now||||the square|their|were asking|||||all|all at once ||||||az imént||||||||||||egyszerre Au reușit să afle răspunsuri? |succeeded||find|answers Și dacă nu – de ce n-au reușit? |||||||succeeded **

**Emil Hurezeanu:** „Acești oameni, de fapt, să nu uităm, că vroiau, în primul rând, să intre într-un dialog egal, de egalitate a premiselor și argumentelor, cel puțin un timp măsurat, la televiziune, la oră de audiență, cu conducătorii politici. ||||||||let's not forget||wanted|||||||||equal||equality||premises||arguments|||||measured time||||||viewership hour||political leaders| |||||||||||||||||||||egyenlőség||premisszék||érvek|||||mért idő||||||nézők||politikai vezetők| Nici măcar dreptul ăsta nu li s-a oferit. not even|even||this right|||to them||

Deci, vroiau să facă din Piața Universității o platformă și a nemulțumirii simbolice, a clarificărilor simbolice, dar și a dialogului, a dezbaterii practice. |they wanted||||||||||the discontent|symbolic discontent||clarifications|||||||| tehát|||||||||||elégedetlenség|szimbolikus||tisztázások|||||||vita beszélgetés| Acești oameni vroiau să aplice în Piață, dar în Piața ideală și în Piața simbolică, nu numai în Piața reală, ceea ce credeau că s-a întâmplat în decembrie 1989. ||||apply||||||ideal||||symbolic market||||||||||||happened|| ||||||||||||||szimbolikus|||||||||||||| E adevărat că comunismul intrase mult în mințile viețile oamenilor, în societate și doar înlăturând o literă sau „Trăiască Republica Socialistă România” de pe frontoanele tuturor instituțiilor țării și lăsând numai „Trăiască România!”, căzând „Socialistă”, căzând „Partidul Comunist” și rămânând numai ”Partidul român”, Partidul Național-Țărănesc... ei, n-a fost destul, era clar că n-a fost destul.Trebuia să se întâmple mult mai mult. ||||had entered|||minds|lives||||||removing||letter||Long live||Socialist Republic||||the façades||institutions|||leaving||Long live||falling||dropping||||remaining only||||||Peasant National|||||enough||||||||had to|||happen||| ||||bement|||az emberek fejében|az emberek életé||||||eltávolítva||betű||||||||homlokzatokról||intézmények|||hagyva||||leesettve|Szocialista|||||maradva||Párt||||Nemzeti Paraszt||||||||||||||||történniek||| Dar oamenii ăștia nu cereau mai mult. ||these people||asked|| ||||kértek|| Oamenii ăștia știau că vor veni alegerile, oamenii ăștia vroiau clarificare și vroiau un fel de limpezire a situației. ||knew||||the elections||||||||||clarification|| ||tudták||||||||||||||tisztázás||helyzet „Haideți să discutăm ce urmează, spre ce ne îndreptăm”. let's||||||||we are heading ||||||||haladunk Li s-a refuzat acest drept. |||refused him||right

Apoi, conducerea statului român datunci a subestimat România. |leadership|of the state|Romanian state|at that time||underestimated Romania| ||||akkor||alulértékel| România era o țară cu energii intelectuale, morale noi, cu energii oprimate multă vreme. |||||energies||moral energies||||oppressed||for a long time ||||||intellektuális|morális||||elnyomott|| Chiar dacă oamenii nu aveau o educație civică, să zicem, sau nivele, orizonturi de așteptare educate ale posibilităților de schimbare în fatalitatea comunistă, cum existau prin Biserica catolică în Polonia și așa mai departe. ||||had||education|civic education||let's say||levels|horizons||expectations|educated||possibilities||||fatalism|||||the Catholic Church|Catholic Church||Poland||and so on||far away ||||||oktatás|||||szintek||||képzett||lehetőségek||||fatalizmus|||||||||||| Oamenii aceștia erau oameni cu școli bune, în România școlile erau bune, erau oameni mai mult sau mai puțin informați, oameni care repede s-au branșat la ceea ce se întâmplă în lume și care aveau o ierarhie a valorilor, știau prea bine ce a fost comunismul, știau prea bine ce a fost ceaușismul, și acum presimțeau pericolul cu o acuitate mai mare decât știau ceea ce avea să urmeze, decât ceea ce vor chiar ei să facă. |||||schools||||the schools||||||||||||||||tuned in|||||||the world|||||hierarchy of values|||knew||||||||||||||||foresaw|||greater|acuity|||||||||follow||what||will|||| |||||iskolák||||iskolák||||||||||||||||csatlakoztak||||||||||||értékrend||értékek||||||||||||||Ceaușescu-r|||sejtették||||éleslátás||||||||||||||||| Pentru că nu aveau experiențe, nu aveau procedurile construcției democrate, dar aveau instinctul, intuiția că se apropie un nou pericol și că s-ar putea ca noi să fim într-o zonă de umbră, să zic așa, sau penumbră, că nu mai erau umbre în Europa, dar penumbre puteau fi.În definitiv, câtă dreptate au avut acești oameni în aprilie, mai, până în iunie 1990, s-a văzut în vara anului 1990, în august, când are loc puciul de la Moscova și s-a văzut în atitudinea liderilor de la București față de autorii puciului de la Moscova anti-Gorbaciov – o atitudine mai degrabă solidară, de solidaritate cu puciștii. ||||experiences|||the procedures||democratic construction|||instinct|intuition|that|is|approaching|||||||might|||we||end|||||shadow|||||penumbra|||||shadow||||penumbra|||||how much|right||||||||||June|||been seen||to be|||August||||coup||||||||||||||||coup|coup attempt|||anti-Gorbachev||||||rather|solidarity||||the coup plotters |||||||eljárások|építés|demokratikus|||ösztön|megérzés|||||||||||||||||||||||||félárnyék|||||||||félárnyék||||végül is|mennyire|||||||||||||||||||||||puccs||||||||||vezetők|||||||puccs||||||||||szolidáris||||puccsisták

S-a văzut care erau pericolele și de la distanță, de la Radio Europa Liberă de la München, mă rog, din Occident se vedea mai bine decât din România. |||||||||||||||||||I pray||the West||||||| |||||||||||||||||München||||||||||| Deși cei din Piața Universității vedeau chiar foarte bine. Although|||||could see||| |||||látták||| Și anume, despre ce era vorba? |namely||||the matter Despre pericolul unei ancorări de ordin geo-politic și strategic a României în zona post-sovietică, nu era rusească încă. |||anchoring||of first order|||||||||post-soviet||||Russian|not yet |||horgonyzás||||||stratégiai|||||||||| Zona post-sovietică presupunea amânarea marilor experiențe ale democrației, și ne puteam imagina că Rusia, chiar în misiunea reformatoare a lui Gorbaciov, ea era reformatoare pentru Ceaușescu pentru Kádár, pentru Husák, pentru Jivkov, dar pentru ce a urmat după 1990 și de îndată după reunificarea Germaniei nu mai era pe atât de reformatoare, putea să rămână conservatoare. |||entailed|postponement|great|experiments|||||could|imagine|||||mission|||Gorbachev||||reformist||||Kádár|||||||||||||immediately after||reunification of||||||as much||||||conservative |||||||||||||||||küldetés|reformáló||||||||||Kádár Ján||Husák|||||||||||||Németország új||||||||||||konzervatív Și, nu-i exclus ca Rusia, în situația în care ar fi câștigat puciștii, sau Gorbaciov însuși era constrâns să schimbe cursul sau să recurgă la păstrarea cu orice preț a Uniunii Sovietice, România să facă parte dintr-o zonă de __buffer__ a experiențelor post-sovietice și nu neapărat dintr-o zonă liberă de neo-comunism, care să semene cu Cehoslovacia, cu Germania de Est, cu Ungaria, cu Franța, cu Italia. |||not excluded|||||||||won||||himself||constrained||change||||resort to||preservation at all costs|||price||||||||||||||experiments|||||necessarily||||||||||resemble||||||||Hungary||France|| |||nem kizárt|||||||||nyertek||||maga Gorbacsov|volt|kényszerítve||||||folyamodjon||megőrzés|||||||||||||||puffer zóna||tapasztalatok|||||||||||neo||||hasonlítson|||||||||||| Și aici s-a văzut că, de fapt, impulsul acesta a fost important. ||||||||this impulse|this||| ||||||||ez az impulzus|||| Este retroactiv important, face mai mult decât demonstrația oamenilor muncii de la Brașov din 1987, și, într-un fel, chiar mai mult decât greva minerilor din 1977, bineînțeles, mai mult decât actele de disidență. |retroactively||||||the demonstration|of the people|working people|||||||||||||strike|||of course||||the acts||dissidence acts |visszamenő||||||||||||||||||||||||||||dokumentumok||disszidencia Suntem într-o altă lume, dar este o formă de a anunța că România face altă opțiune, chiar și decât aceea rezultată după revoluție așa cum a fost ea – 50% luptă eroică împotriva dictaturii, împotriva represiunii, iar alte 50% - într-un clarobscur al unor evenimente de palat, de interior, pe care societate în niciun caz nu l-a controlat.” |||||||||||announce|||makes|another|option|||than||resulting||||||||heroic struggle||||||and||||light and shadow|||||palace||interior events|||||||||| |||||||||||bejelenteni|||||választás|||||eredményezett||||||||||||||||||fény-árny|||||palotai||||||||||||

**Europa Liberă: Aș vrea să revenim puțin la alegerile din 20 mai 1990. ||||||||the elections|| Într-o emisiune difuzată la Europa Liberă pe 23 mai 1990 redactorul-șef adjunct al revistei Astra de la Brașov, scriitorul Vasile Gogea a spus: „În absența unei propuneri constructive, radicalismul maximal al revendicărilor din Piața Universității a avut ca efect regruparea foștilor membri PCR în jurul Frontului Salvării Naționale”. ||broadcast|broadcast||||||editor|editor-in-chief|deputy editor|||||||||||||absence|||proposal|maximal radicalism|maximal radicalism||demands|||||||effect|reorganization of|||||around|National Salvation Front|| |||||||||szerkesztő||helyettesítő szerkes||a laposztály|Astra||||||Gogea Vasile||||hiányában|||építő jellegű|radikalizmus|maximális||követelések|||||||hatás|újraegyesülés||tagok|PCRM|||Nemzeti Megmentési Front|| Vasile Gogea a mai spus atunci, citez în continuare: „Presiunea străzii a determinat, în mod paradoxal, un vot masiv în favoarea Frontului Salvării Naționale”. |||||then||||The pressure|the street||||||||massive vote||||| |||||||||nyomás|||||||||||||| Așa a fost? **