×

我们使用 cookie 帮助改善 LingQ。通过浏览本网站,表示你同意我们的 cookie 政策.

image

radio Europa Liberă 1989-1990, Realități geopolitice și aspirații în anul dispariției URSS (2)

Realități geopolitice și aspirații în anul dispariției URSS (2)

Emil Hurezeanu: „Acum în România la putere sunt nomenclaturiştii, foştii comunişti.”

Vladimir Vedraşko: „Eu nu sunt în stare să judec dacă toţi din ei sunt foşti nomenclaturişti. V-am spus, se pot alege diferiţi termeni ca duritate. Dar pentru mine sunt oameni care au împărtăşit ideologia comunistă, ideologia leninistă-marxistă. Şi timpul a arătat, istoria va judeca mai departe poate definitiv. Acum, în momentul de faţă a arătat că am ajuns într-o situaţie de impas. Nu spun nimic nou. Dar o spun. Am ajuns într-o situaţie de impas şi nu ştim ce să facem. Păi, atunci nu e bine să dăm altora posibilitatea să facă? Că ei spun, că ştiu. Păi, să vedem.”

Emil Hurezeanu: „Păi vedeţi că nu se întâmplă asta. Societatea românească este o societate blocată, în care se cere debarcarea, plecarea nomenclaturiştilor, a comuniştilor. Ei nu pleacă. Acuma se spune mereu că Securitatea e printre noi. Şi astăzi se spune că SRI-ul, nu ştiu în ce măsură vă este cunoscută activitatea pe propria piele, activitatea acestei organizaţii, nu este de fapt prelungirea... Este?”

Vladimir Vedraşko: „Este, este. Am avut experienţa cu Viktor în Piaţa Universităţii, în seara de 23 sau 24 august, anul trecut, când la aproape de miezul nopţii câteva persoane s-au apropiat de noi şi în loc să se ocupe cu cei care aruncau pietre, se ocupau de noi şi ne alungau din piaţă, să nu vedem acest lucru. Unul dintre ei ţinea o rachetă de tenis la miezul nopţii în mînă. Şi în fine, a vorbit şi în limba rusă. Bun, probabil din emigranţi, asta nu contează. Dar ne-a amuzat faptul. Deci, ei aveau multă treabă, dar erau preocupaţi ca noi să nu ne facem treaba. Or fi ei de la o instituţie sau alta, nu ştiu. Dar dacă se vorbeşte atât de mult despre Securitate, cred că oamenii care vorbesc au motive să facă acest lucru.”

Viktor Volodin: „Şi aici am impresia că s-a creat un fenomen: teroriştii. Teroriştii peste tot, printre noi, au dispărut printre noi. Şi că securiştii sunt peste tot şi mi se pare că tot e ceva legat.”

Emil Hurezeanu: „Nu vi se pare anormal că în România au murit pe timpul transformărilor din iarna anului 1989 cei mai mulţi oameni? E clar că aici a fost o ruptură bruscă şi foarte violentă. O mie şi ceva de oameni au murit şi asasinii nu sunt cunoscuţi, deşi s-a tras aici. Ştiţi, că eraţi la Bucureşti.”

Viktor Volodin: „Dar cine a tras? Nu ştim cine a tras, mi se pare că din cei care at mai activi. Cine a fost vis-a-vis de noi? Îmbrăcaţi în uniforme de miliţie, ostaşi în termen, scutieri în combinezoane galbene, tancuri grele, TAB-uri grele, deci era armată. Armata, ca armata în orice ţară, e în subordinea ofiţerilor superiori, dar cineva a dat ordin să tragă... Iată asta mi se pare, că s-a petrecut şi la Timişoara, şi la Bucureşti. Dar după 22, nu ştiu de unde a apărut asta: veniţi la noi, ne apăraţi, coloane de blindate, două mii de securişti. Când mă uit la televizor, apare un băiat din Lugoj şi spune că eu sunt lugojan, suntem lugojeni, pe lângă timișoreni, mii de morţi, veniţi la noi, nu ne lăsaţi. Şi ce iese acolo? O sută de morţi, cimitirul săracilor, cimitirul săracilor. Şi mai departe? Unde sunt ucigaşii? Unde sunt asasinii? Cine e?”

Emil Hurezeanu: „De ce-i camuflează, de ce-i camuflează puterea? Pentru că nu apare nici un singur asasin....

Viktor Volodin: „Dar pe cine să camuflezi?”

Emil Hurezeanu: „Dar au fost arestaţi, ştiţi că au fost arestaţi atunci sute de teroriști.”

Viktor Volodin: „150. Dar au fost arestaţi fără arme, numai cu presupunerea că sunt terorişti...”

Emil Hurezeanu: „Bine, au fost văzuţi trăgând. Îmi închipui că altfel nu-ar fi fost arestaţi, unii dintre ei.”

Viktor Volodin: „Dacă au fost arestaţi, trebuia să le facă un dosar şi să-i întrebe cine sunt, de unde? Au vorbit foarte mult despre arabi, despre nu ştiu cine, care au tras, dar la urmă a ieşit că n-a tras nimeni. Despre lunetişti cu arme speciale, dar e o întrebare: unde sunt armele? Pentru că Bucureştiul a arătat în zilele de decembrie ca un oraş în război. A tras peste tot, a distrus Muzeul Naţional, a dat foc la Biblioteca Universitară. Hotelul Ateneu până acum nu e reparat, e în stare de reparaţie. Dar mi-a creat impresia, de la început, sigur că au fost forţele care au luptat, dar după aceea eu cad la concluzia că armata a luptat cu un fel de umbră. Pentru că asta în subconştient s-a produs. Pentru că înainte a existat altă aprovizionare, altă finanţare şi adică altă autoapărare, nu ştiu ce. Deci, s-a întâmplat un fel de autoprovocare, eu nu exclud asta. Cineva foarte exagerat sună și spune că a sărit în aer un spital, sau un depozit cu plasmă de sânge, când vine lumea nu s-a întâmplat nimic. Cine a sunat? A sunat din panică, sau cu intenţii rele, dar cine?”

Emil Hurezeanu: „Ştiţi că la un moment dat s-a vehiculat aici în presa independentă teza unui influx de civili, bărbaţi sovietici, în maşini, în zeci de maşini, într-o anumită perioadă, înainte de 21 decembrie...”

Vladimir Vedraşko: „Radu Portocală a scris lucrul acesta în cartea sa...”

Emil Hurezeanu: „Da, s-a vorbit des despre asta, ce credeți? E posibil ca şi din Uniunea Sovietică să fi venit provocatori?

Vladimir Vedraşko: „Ce se întâmplă, să numeşti pe un om sau altul, sau o sută de oameni provocatori, poţi face asta, dar turişti sovietici şi oameni care au intrat şi cu Lada şi cu Ikarus au fost foarte mulţi. Eu personal nu am ce să comentez aici, fiindcă nu deţin date suficiente pentru a da o judecată. Însă am vrut să completez două cuvinte, puţin să mă întorc înapoi, ca să nu fie nici un dubiu despre acei băieţi care s-au apropiat de noi în Piaţa Universităţii. Ca să nu spună cineva, că au fost şi ei golani care aruncau cu pietre. Băieţii care vorbeau cu noi aveau figuri foarte inteligente şi când au cerut documentele noastre, actele nostre noi le-am arătat. Iar ei, în schimb, au arătat foarte aşa rapid, au trecut numai pe lângă ochii noştri acte [lor] şi nu am putut vedea. Deci asta îmi dă motiv mie personal, că eu personal am avut treabă cu ei, să cred, că ei nu au fost participanţi la manifestaţie, ci altcineva. A propos, de existenţa unor forţe obscure şi dacă este cineva interesat în menţinerea tensiunii. Eu am fost foarte recent în Piaţa Universităţii cu prilejul aniversării golanilor...”

Emil Hurezeanu: „La 24 aprilie.”

Vladimir Vedraşko: „Da. Am văzut atunci două sticle incendiare căzute sub picioarele soldaţilor şi m-am întrebat: de ce atâtea forţe de ordine şi nici măcar 10, 20 de agenţi în civil, ce ar fi normal, printre trecători, pe trotuar să-i identifice pe cei care au aruncat acele câteva sticle incendiare. Să-i ia de mână, să-i arate seara sau dimineaţa la televizor, să-i dea în judecată, să-i condamne, că ei sunt vinoveţi, că tulbură liniştea. Deci, oamenii care au aruncat acele sticle incendiare erau foarte puţini şi era suficient să fie numai 10 sau 20 de agenţi în civil printre ei pentru menţinerea ordinii. Că ordinea se menţine şi în uniformă, şi în civil, în toată lumea.”

Emil Hurezeanu: „Păi, ce ne facem dacă tocmai doi agenţi în civil au aruncat sticlele? Nu excludeţi cred această posibilitate.”

Vladimir Vedraşko: „Întrebarea mi se pare retorică.”

Emil Hurezeanu: „Ştiţi că iarăşi se vorbeşte aici, trebuie să pornim şi de la ce se vorbeşte, nu numai de la ce credem noi, că trebuie să fie, sau trebuie să arate realitatea ca realitate. Se vorbeşte de ceea ce s-a întâmplat la Ialta, bineînţeles, ce s-a întâmplat la Malta, mai ales, şi la faptul că România şi Bulgaria - dar iată că Bulgaria, prin ceea ce se întâmplă acolo în ultimul timp, contrazice tot mai mult această teză - că România ar fi rămas într-o sferă de influenţă sovietică. Tratatul mai recent între România şi Uniunea Sovietică ar confirma, după aceştia, această teză, şi că în România se dezvoltă un fel de excrescenţă a comunismului de tip sovietic. Cum vă confruntaţi cu astfel de argumente?”

Vladimir Vedraşko: „În primul rând, eu nu ştiu ce-i aia comunism de tip sovietic pe teren românesc. Noi nu ne-am dat bine seama ce este comunism de tip sovietic, ca noţiune ştiinţifică la noi. Ştim că viaţa e grea, ştim că suntem în plină restructurare. Se spune că n-a reuşit, începem să întreprindem alte măsuri, să schimbăm ceva. Dar noţiunea de comunism de tip sovietic este o noţiune propagandistică, mi se pare. Noi, în interiorul ţării noastre putem discuta între noi ce sistem avem. Din străinătate eu aş prefera ca românii să discute ce e comunismul de tip românesc. Ce e aceea o perioadă post-revoluţionară, care o trăiesc românii acum şi la care noi suntem martori, ca ziarişti străini. Aici împărtăşim păreri...”

Emil Hurezeanu: „După revoluţia din decembrie 1989 se discută pe faţă vreau să spun şi problema Basarabiei, problema Moldovei sovietice. E aici un contencios vechi, istoric, foarte complicat, foarte complex. Ce părere aveţi despre asta? Despre reacţiile societăţii româneşti, despre reacţiile puterii, despre starea de spirit pe care o constataţi aici legată de relaţiile româno-sovietice via Chişinău, să spunem?”

Viktor Volodin: „Dacă vorbim despre problema Basarabiei, mi se pare, am scris despre asta, că cheile de la problemă nu sunt nici la Bucureşti, nici la Moscova. Sunt la Chişinău. Asta e problema moldovenilor, basarabenilor, sau românilor, cum vreţi, dacă ei sunt români. Şi ei trebuie să hotărască”,

Emil Hurezeanu: „Ei spun că sunt români.”

Viktor Volodin: „Da, dacă sunt români, ei trebuie să hotărască soarta lor, asta e. Acum ei sunt în componenţa Uniunii Sovietice, sunt şi ca republică suverană care încearcă să redobândească suveranitatea, sau nu ştiu ce. Şi e treaba lor. Asta e părerea mea.”

Emil Hurezeanu: Domnule Vedraşko?

Vladimir Vedraşko: „În lumea asta există foarte multe păreri, atitudini, emoţii. Noi, judecând la rece, trebuie să pornim de la realităţile relaţiilor interstatale. Aceste relaţii în toată Europa, în toată lumea, sunt bazate pe nişte tratate.

Deci se poate discuta, se poate ieşi în stradă, se poate striga, dar există nişte lucruri, îmi place expresia românească – bătute în cuie. Tratatul, pe măsură ce există, e un document stabilit. Şi trebuie să reamintim că există şi alte tratate. Există actul final de la Helsinki, există documentele de la Paris. Deci, există o realitate şi geopolitică, şi politică, geografică, realitatea frontierelor de azi şi de la asta trebuie să pornească acei oameni care sunt chemaţi să, nu mă refer la ziarişti deloc, dar cred că acei oameni care sunt chemaţi să aşeze lumea aceasta într-o stare politică mai favorabilă pentru viaţa oamenilor. Ei sunt chemaţi să respecte acele tratate pe care le-au semnat.”

Emil Hurezeanu: „A propos, de tratate, am ajuns şi la tratate, era inevitabil să vorbim şi despre tratatul româno-sovietic, nu? Se vorbeşte foarte mult despre acest tratat. Puterea îl justifică cu argumente. Opoziţia, presa independentă chiar îl contrazice. Se susţine că acest tratat ar avea clauze secrete, se susţine că n-ar face suficiente referinţe la integrarea europeană. Eu ştiu... se critică durata acestui tratat – 15 ani. Se critică precipitarea cu care a fost semnat tocmai de către Iliescu. De ce nu s-a grăbit Antal, care este un politician de dreapta? De ce nu s-au grăbit cehii să-l încheie? De ce tocmai Iliescu, care este oricum suspectat de a fi fost omul Moscovei, comunist, în orice caz, ş.a.m.d. Ce părere aveţi? Că totuşi e foarte interesant să auzim părerile corepondenţilor Pravdei şi Izvestiei la Bucureşti despre tratatul româno-sovietic.”

Vladimir Vedraşko: „Mie mi-a plăcut atitudinea preşedintelui României, care a spus la o conferinţă de presă recentă că toată lumea critică acel tratat şi acea grabă cu care a fost încheiat. Eu ştiu că s-a pregătit de mai mult timp şi toată lumea ştie, cine vrea să ştie.”

Learn languages from TV shows, movies, news, articles and more! Try LingQ for FREE

Realități geopolitice și aspirații în anul dispariției URSS (2) Realities||||||| Geopolitische Realitäten und Bestrebungen im Jahr des Untergangs der UdSSR (2) Geopolitical realities and aspirations in the year of the demise of the USSR (2) Réalités et aspirations géopolitiques l'année de la disparition de l'URSS (2) Realtà e aspirazioni geopolitiche nell'anno della scomparsa dell'URSS (2) Geopolitieke realiteiten en aspiraties in het jaar van het uiteenvallen van de USSR (2) Realidades e aspirações geopolíticas no ano do desaparecimento da URSS (2)

**Emil Hurezeanu: „Acum în România la putere sunt nomenclaturiştii, foştii comunişti.”** ||||||Macht|||ehemaligen|

**Vladimir Vedraşko:** „Eu nu sunt în stare să judec dacă toţi din ei sunt foşti nomenclaturişti. ||||||Lage||||||||| ||||||||||||||former|nomenclature officials ||||||||||||||korábbi|nomenklatúra-tagok V-am spus, se pot alege diferiţi termeni ca duritate. |||||auswählen||||Härte(1) |||||||||hardness |||||||||keménység I told you, you can choose different terms as hardness. Dar pentru mine sunt oameni care au împărtăşit ideologia comunistă, ideologia leninistă-marxistă. |||||||geteilt||||| |||||||shared|ideology|||| |||||||megosztották|ideológia|||leninista|marxista Şi timpul a arătat, istoria va judeca mai departe poate definitiv. |||shown||||||| Acum, în momentul de faţă a arătat că am ajuns într-o situaţie de impas. ||jetzt||||zeigt||||||||Sackgasse ||||||||||||||holtpont Nu spun nimic nou. Dar o spun. Am ajuns într-o situaţie de impas şi nu ştim ce să facem. ||||||deadlock|||||| ||||||zsákutca|||||| Păi, atunci nu e bine să dăm altora posibilitatea să facă? |then||||||others||| Că ei spun, că ştiu. Păi, să vedem.” ||let's see

**Emil Hurezeanu: „Păi vedeţi că nu se întâmplă asta. |||||||passiert| Societatea românească este o societate blocată, în care se cere debarcarea, plecarea nomenclaturiştilor, a comuniştilor. Gesellschaft|||||blockierte|||man fordert|fordert|Absetzung|Abgang||| ||||||||||removal|departure|the nomenclature|| |||||||||kérik|leszámolás||a nomenklatúra tagjainak|| Ei nu pleacă. Acuma se spune mereu că Securitatea e printre noi. |||||||unter uns| |||always||||| Şi astăzi se spune că SRI-ul, nu ştiu în ce măsură vă este cunoscută activitatea pe propria piele, activitatea acestei organizaţii, nu este de fapt prelungirea... Este?”** |||||||||in|in welchem|inwieweit||euch|bekannt|||eigenen|eigenen Haut||||||||Verlängerung| |||||||||||||||activity||own|skin|activity||organization|||||extension| |||||SRI||||||||||||||||szervezetek|||||a meghosszabbítása|

**Vladimir Vedraşko:** „Este, este. |||ist ||It is|it is Am avut experienţa cu Viktor în Piaţa Universităţii, în seara de 23 sau 24 august, anul trecut, când la aproape de miezul nopţii câteva persoane s-au apropiat de noi şi în loc să se ocupe cu cei care aruncau pietre, se ocupau de noi şi ne alungau din piaţă, să nu vedem acest lucru. |hatten||||||||||||||||||Mitternacht||||||||||||||sich beschäftigen||diejenigen||Steine werfen|Steinen||sich beschäftigten|||||verjagten||||||| ||the experience|||||||||||||||||||||||approached||||||||engage||||were throwing|stones|they|were focused|with us|us|||chased us away||||||| ||tapasztalat|||||||||||||||||||||||||||||||||||aruncau||||||||alungau||||||| Ik had de ervaring met Viktor op het Universiteitsplein op de avond van 23 of 24 augustus vorig jaar, toen om bijna middernacht enkele mensen op ons afkwamen en in plaats van de stenengooiers aan te pakken, pakten ze ons aan en joegen ze ons het plein uit, zodat we dit niet zagen. Unul dintre ei ţinea o rachetă de tenis la miezul nopţii în mînă. |||was holding||tennis racket||||midnight|||hand |||tartott||rakéta|||||||kézben Şi în fine, a vorbit şi în limba rusă. |auch||||||| ||||||||oroszul Bun, probabil din emigranţi, asta nu contează. Good|||emigrants||| |||migránsok||| Nou ja, waarschijnlijk van emigranten, dat maakt niet uit. Dar ne-a amuzat faptul. |||amused us| Deci, ei aveau multă treabă, dar erau preocupaţi ca noi să nu ne facem treaba. |||||||besorgt|||||||Arbeit ||||work to do|||worried||||||| ||||||voltak|aggódtak||||||| Ze hadden dus veel werk te doen, maar ze waren bezorgd dat we ons werk niet deden. Or fi ei de la o instituţie sau alta, nu ştiu. oder|||||||||| ||||||intézmény|||| Dar dacă se vorbeşte atât de mult despre Securitate, cred că oamenii care vorbesc au motive să facă acest lucru.” |||||||||||||||Gründe|||| |||||||||||||speak||reasons|||| Maar als er zoveel gepraat wordt over Veiligheid, denk ik dat de mensen die het praten doen daar reden toe hebben."

**Viktor Volodin:** „Şi aici am impresia că s-a creat un fenomen: teroriştii. ||||||||||||the terrorists ||||||||||||a terroristák Viktor Volodin: "En hier heb ik de indruk dat er een fenomeen is gecreëerd: terroristen. Teroriştii peste tot, printre noi, au dispărut printre noi. |everywhere||among|||disappeared|among| Overal terroristen, onder ons, onder ons verdwenen. Şi că securiştii sunt peste tot şi mi se pare că tot e ceva legat.” ||||überall||||||||||verknüpft ||||||||||||||related En dat de secretaresses overal zijn, en het lijkt me dat het nog steeds verbonden is."

**Emil Hurezeanu: „Nu vi se pare anormal că în România au murit pe timpul transformărilor din iarna anului 1989 cei mai mulţi oameni? |||||||||||died|||the transformations||||||| ||||||||||||||átalakulások||||||| E clar că aici a fost o ruptură bruscă şi foarte violentă. ||||||||plötzlich||| |||||||break|sudden||| |||||||szakadás|hirtelen||| Er was hier duidelijk sprake van een plotselinge en zeer gewelddadige breuk. O mie şi ceva de oameni au murit şi asasinii nu sunt cunoscuţi, deşi s-a tras aici. |||||||||die Mörder||||obwohl|||geschossen| |||more||||||the assassins|||known||||| |||||||||gyilkosok|||ismertek||||| Er zijn zo'n duizend mensen gestorven en de moordenaars zijn niet bekend, hoewel ze hier zijn doodgeschoten. Ştiţi, că eraţi la Bucureşti.”** you know||you were|| ||voltak|| Weet je, je was in Boekarest."

**Viktor Volodin:** „Dar cine a tras? |||||gezogen Nu ştim cine a tras, mi se pare că din cei care at mai activi. ||||||||||denjenigen||sunt||aktiv ||||||||||||sunt|| ||||||||||||sunt|| We weten niet wie er heeft geschoten, het lijken mij de actievelingen. Cine a fost vis-a-vis de noi? |||vis|||| Wie zat er tegenover ons? Îmbrăcaţi în uniforme de miliţie, ostaşi în termen, scutieri în combinezoane galbene, tancuri grele, TAB-uri grele, deci era armată. |||||Soldaten||im aktiven Dienst|Schildträger||Overalls||Panzer||schwere TABs|||||Armee Dressed||militia uniforms|||soldiers||active duty|shield bearers||jumpsuits|yellow overalls||heavy||||||army Öltözzetek||egyenruhák|||katonák|||védők||overálok|sárga|||||nehéz||| Gekleed in militie-uniformen, soldaten op termijn, schildknapen in gele jumpsuits, zware tanks, zware TAB's, dus het was leger. Armata, ca armata în orice ţară, e în subordinea ofiţerilor superiori, dar cineva a dat ordin să tragă... Iată asta mi se pare, că s-a petrecut şi la Timişoara, şi la Bucureşti. Armee|||||||||den Offizieren||||||Befehl||schießen||||||||||||||| The Army||the army||||||subordination|officers|||||||||Here|this|||||||happened|||||| ||||||||alárendeltségében|tisztjei||||||||||||||||||||||| Het leger, zoals het leger in elk land, is ondergeschikt aan superieure officieren, maar iemand gaf het bevel om te schieten... Dat is wat er volgens mij gebeurde in Timisoara en Boekarest. Dar după 22, nu ştiu de unde a apărut asta: veniţi la noi, ne apăraţi, coloane de blindate, două mii de securişti. |||||||||kommt||||verteidigt uns|Kolonnen||gepanzerten Fahrzeuge|||| |||||||||come|||||columns of||armored vehicles|||| |||||||||jöttek||||||||||| Maar na de 22e weet ik niet waar dit vandaan kwam: kom naar ons toe, verdedig ons, colonnes harnassen, tweeduizend secretaresses. Când mă uit la televizor, apare un băiat din Lugoj şi spune că eu sunt lugojan, suntem lugojeni, pe lângă timișoreni, mii de morţi, veniţi la noi, nu ne lăsaţi. |||||erscheint||||||||||||||||||||||||lasst |||||||||Lugoj||||||from Lugoj||from Lugoj||besides|Timișoara residents|||||||not|not| |||||||||Lugoj||||||Lugoj||lugojeni|||timișoarai||||||||| Als ik tv kijk, verschijnt er een jongen uit Lugoj die zegt: ik kom uit Lugoj, wij komen uit Lugoj, naast Timisoara, duizenden doden, kom naar ons toe, verlaat ons niet. Şi ce iese acolo? |was|kommt heraus| ||comes out|out of that En wat komt daar uit? O sută de morţi, cimitirul săracilor, cimitirul săracilor. |||||der Armen|| ||||the cemetery|of the poor|the poor| |||||szegények|| Honderd doden, armeluiskerkhof, armeluiskerkhof. Şi mai departe? Unde sunt ucigaşii? ||die Mörder ||the killers ||gyilkosok Waar zijn de moordenaars? Unde sunt asasinii? Waar zijn de moordenaars? Cine e?” Wie is het?"

**Emil Hurezeanu: „De ce-i camuflează, de ce-i camuflează puterea? |||||versteckt||||| |||||camouflage||||camouflages| |||||kamuflázza||||| Emil Hurezeanu: "Waarom camoufleren ze hen, waarom camoufleren ze hun macht? Pentru că nu apare nici un singur asasin....**” |||||||assassin |||||||bérgyilkos Omdat geen enkele moordenaar verschijnt...."

**Viktor Volodin:** „Dar pe cine să camuflezi?” ||||||you camouflage ||||||kamuflázni Viktor Volodin: "Maar wie te camoufleren?"

**Emil Hurezeanu: „Dar au fost arestaţi, ştiţi că au fost arestaţi atunci sute de teroriști.”** |||||arrested|||||||||terrorists ||||||||||||||terroristák Emil Hurezeanu: "Maar ze zijn gearresteerd, je weet dat er toen honderden terroristen zijn gearresteerd."

**Viktor Volodin:** „150. Dar au fost arestaţi fără arme, numai cu presupunerea că sunt terorişti...” ||||||||Vermutung||| |||||weapons|only||assumption|||terrorists ||||||||feltételezés|||terroristák Maar ze werden gearresteerd zonder wapens, alleen in de veronderstelling dat ze terroristen waren..."

**Emil Hurezeanu: „Bine, au fost văzuţi trăgând. ||||||ziehen |||||seen|pulling |||||látva|húzva Emil Hurezeanu: "Nou, ze zijn schietend gezien. Îmi închipui că altfel nu-ar fi fost arestaţi, unii dintre ei.”** |stelle mir vor|||||||||| |imagine||otherwise|||||||| |elképzelem|||||||||| Ik kan me voorstellen dat ze anders niet gearresteerd zouden zijn, sommigen van hen."

**Viktor Volodin:** „Dacă au fost arestaţi, trebuia să le facă un dosar şi să-i întrebe cine sunt, de unde? |||||||||||file||||ask|||| |||||||||||dosszié|||||||| Viktor Volodin: "Als ze gearresteerd waren, hadden ze een dossier van hen moeten maken en hen moeten vragen wie ze zijn, waarvandaan? Au vorbit foarte mult despre arabi, despre nu ştiu cine, care au tras, dar la urmă a ieşit că n-a tras nimeni. |||||Arabs||||||||||||it turned out||||shot| |||||arabok||||||||||||||||| Ze spraken veel over Arabieren, over ik weet niet wie, wie er schoot, maar uiteindelijk bleek dat niemand schoot. Despre lunetişti cu arme speciale, dar e o întrebare: unde sunt armele? |Scharfschützen|||||||||| About|snipers||weapons|special weapons|||||||the weapons |mérnökök|||||||||| Over sluipschutters met speciale wapens, maar er is een vraag: waar zijn de wapens? Pentru că Bucureştiul a arătat în zilele de decembrie ca un oraş în război. Want Boekarest zag eruit als een stad in oorlog in december. A tras peste tot, a distrus Muzeul Naţional, a dat foc la Biblioteca Universitară. |he went||||destroyed|||||||University Library|University Library |||||megrongálta|a Múzeum||||||Könyvtár|Egyetemi Hij schoot overal op, vernielde het Nationaal Museum, stak de universiteitsbibliotheek in brand. Hotelul Ateneu până acum nu e reparat, e în stare de reparaţie. ||||||repariert||||| The hotel|Ateneu Hotel|||||repaired||||| |Ateneu|||||javítva|||||javítás Het Athenaeum Hotel is tot nu toe niet gerepareerd. Dar mi-a creat impresia, de la început, sigur că au fost forţele care au luptat, dar după aceea eu cad la concluzia că armata a luptat cu un fel de umbră. |||||||||||||||gekämpft||||ich|komme|zu|Schlussfolgerung||||||||| ||||||||sure||||the forces|||fought|||||||||||||||| |||||||||||||||harcoltak|||||||||||harcolt||||| Maar het gaf me vanaf het begin de indruk dat het zeker de strijdkrachten waren die vochten, maar toen kwam ik tot de conclusie dat het leger met een soort schaduw vocht. Pentru că asta în subconştient s-a produs. ||||Unterbewusstsein||| ||||subconscious|||happened ||||tudatalatt||| Omdat dit onbewust gebeurde. Pentru că înainte a existat altă aprovizionare, altă finanţare şi adică altă autoapărare, nu ştiu ce. ||||||Versorgung||Finanzierung||||Selbstverteidigung||| ||||||supply||funding||that is||self-defense||| ||||||ellátás||finanszírozás||||önvédelem||| Want daarvoor was er een andere bevoorrading, een andere financiering en dat is een andere zelfverdediging, ik weet niet wat. Deci, s-a întâmplat un fel de autoprovocare, eu nu exclud asta. |||||||Selbstprovokation|||schließe das aus| |||||||self-provocation|||| |||||||önprovokáció|||| Er is dus een soort zelfbevlekking gebeurd, dat sluit ik niet uit. Cineva foarte exagerat sună și spune că a sărit în aer un spital, sau un depozit cu plasmă de sânge, când vine lumea nu s-a întâmplat nimic. Someone||exaggerated|sounds||says|||jumped||the air||hospital|||depot||plasma|||||||||happened| ||||||||ugrott|||||||raktár||plazma|||||||||| Iemand belt heel overdreven en zegt dat er een ziekenhuis is opgeblazen, of een opslagplaats voor bloedplasma, als de wereld binnenkomt is er niets gebeurd. Cine a sunat? ||called A sunat din panică, sau cu intenţii rele, dar cine?” ||||||Absichten|schlechten|| |sounded||panic|||malicious intentions|evil|| |||pánik|||szándékai|||

**Emil Hurezeanu: „Ştiţi că la un moment dat s-a vehiculat aici în presa independentă teza unui influx de civili, bărbaţi sovietici, în maşini, în zeci de maşini, într-o anumită perioadă, înainte de 21 decembrie...”** ||||||||||diskutiert|||||These||Zufluss|||Männer|||||||||||||| ||||||||||circulated|||||thesis||influx|||men|||cars||tens|||||certain||before|| ||||||||||forgottak|||||a tézis||áramlás|||||||||||||||||

**Vladimir Vedraşko:** „Radu Portocală a scris lucrul acesta în cartea sa...” ||Radu Portocală|||||||| |||Orange||wrote|this thing|||| ||Radu|Portocală||||||| Vladimir Vedrasko: "Radu Orange schreef dit in zijn boek..."

**Emil Hurezeanu: „Da, s-a vorbit des despre asta, ce credeți? ||||||often|||what|do you think E posibil ca şi din Uniunea Sovietică să fi venit provocatori? ||||||||||provocateurs ||||||||||provokátorok Is het mogelijk dat er ook provocateurs uit de Sovjet-Unie kwamen? **”

**Vladimir Vedraşko:** „Ce se întâmplă, să numeşti pe un om sau altul, sau o sută de oameni provocatori, poţi face asta, dar turişti sovietici şi oameni care au intrat şi cu Lada şi cu Ikarus au fost foarte mulţi. |||||du||||||||||||||||||||||||||||||||| ||||||you name||||||||||||you can||||tourists||||||entered|||||||||| ||||||nevezed||||||||||||||||||||||||||||Ikarus|||| Vladimir Vedrasko: "Wat gebeurt er, om één of andere man te noemen, of honderd mensen provocateurs, dat kan je doen, maar Sovjet-toeristen en mensen die in zowel Lada als Ikarus kwamen, waren erg talrijk. Eu personal nu am ce să comentez aici, fiindcă nu deţin date suficiente pentru a da o judecată. |ich|||||||weil||verfüge über|||||eine Urteil|O(1) Urteil| ||||||comment||because||possess|||||||judgment ||||||kommentáljak||||||elégségesek||||| Persoonlijk heb ik hier niets over te zeggen, omdat ik niet genoeg gegevens heb om een oordeel te vellen. Însă am vrut să completez două cuvinte, puţin să mă întorc înapoi, ca să nu fie nici un dubiu despre acei băieţi care s-au apropiat de noi în Piaţa Universităţii. aber||||||||||zurück||||||||Zweifel|||||||||||| ||wanted||||||||go back|back|||||no||doubt|||boys||||approached||||| Maar ik wilde een paar woorden invullen, een beetje teruggaan, zodat er geen twijfel zou bestaan over die jongens die ons benaderden op University Square. Ca să nu spună cineva, că au fost şi ei golani care aruncau cu pietre. ||||||||||Rüpel|||| ||||||||||thugs||were throwing|| Voor het geval iemand dat zou zeggen, het waren ook stenengooiende schurken. Băieţii care vorbeau cu noi aveau figuri foarte inteligente şi când au cerut documentele noastre, actele nostre noi le-am arătat. The boys||||||faces||intelligent||||requested|the documents||the documents||||| A fiúk||||||||intelligens|||||||||||| De jongens die met ons praatten hadden zeer intelligente gezichten en toen ze naar onze documenten vroegen, lieten we ze onze papieren zien. Iar ei, în schimb, au arătat foarte aşa rapid, au trecut numai pe lângă ochii noştri acte [lor] şi nu am putut vedea. |||||showed|||||passed|only||past||||||||could| Deci asta îmi dă motiv mie personal, că eu personal am avut treabă cu ei, să cred, că ei nu au fost participanţi la manifestaţie, ci altcineva. ||||||||||||business||||||||||||||someone else ||||||||||||||||||||||résztvevők|||| A propos, de existenţa unor forţe obscure şi dacă este cineva interesat în menţinerea tensiunii. |||||||||||||Aufrechterhaltung| |about||existence|some||obscure forces|||||||maintaining|tension |a propos||létét|||rejtett|||||||fenntartása|feszültség Trouwens, over het bestaan van duistere krachten en of iemand geïnteresseerd is in het levend houden van de spanning. Eu am fost foarte recent în Piaţa Universităţii cu prilejul aniversării golanilor...” |||sehr|sehr kürzlich|||||anlässlich der|| |||||||||on the occasion of|the anniversary of| ||||||||||ünneplésére| Ik was onlangs nog op het Universiteitsplein ter gelegenheid van de verjaardag van de misdadigers...".

**Emil Hurezeanu: „La 24 aprilie.”**

**Vladimir Vedraşko:** „Da. Am văzut atunci două sticle incendiare căzute sub picioarele soldaţilor şi m-am întrebat: de ce atâtea forţe de ordine şi nici măcar 10, 20 de agenţi în civil, ce ar fi normal, printre trecători, pe trotuar să-i identifice pe cei care au aruncat acele câteva sticle incendiare. ||||bottles|incendiary|fallen||the soldiers' feet|the soldiers||||wondered|||so many|||||not even|at least||agents|||||||among the|passersby||sidewalk|||identify|||||threw|those||| |||||gyújtó|leesett|||a katonák|||||||||||||||ügynökök||civilben||||||járókelők||járdán|||identifikálja||||||||| Toen zag ik twee brandstichtende flessen onder de voeten van de soldaten vallen en ik vroeg me af: waarom zoveel politie en niet eens 10, 20 agenten in burger, die normaal tussen de voorbijgangers op het trottoir zouden staan om degenen die die paar brandstichtende flessen gooiden te identificeren. Să-i ia de mână, să-i arate seara sau dimineaţa la televizor, să-i dea în judecată, să-i condamne, că ei sunt vinoveţi, că tulbură liniştea. |||||||show them|in the evening||in the morning|||||sue||court|||sentence them||||they are guilty||disturb the peace| ||||||||||||||||||||elítélje||||bűnösök||zavarja| Deci, oamenii care au aruncat acele sticle incendiare erau foarte puţini şi era suficient să fie numai 10 sau 20 de agenţi în civil printre ei pentru menţinerea ordinii. ||||||||||few|||||||||||||||| ||||||||||||||||||||||||||a rendnek Că ordinea se menţine şi în uniformă, şi în civil, în toată lumea.”

**Emil Hurezeanu: „Păi, ce ne facem dacă tocmai doi agenţi în civil au aruncat sticlele? ||||||||||||||the bottles ||||||||||||||üvegeket Nu excludeţi cred această posibilitate.”** |do not exclude|||possibility |kizárják|||lehetőség

**Vladimir Vedraşko:** „Întrebarea mi se pare retorică.” ||||||rhetorical

**Emil Hurezeanu: „Ştiţi că iarăşi se vorbeşte aici, trebuie să pornim şi de la ce se vorbeşte, nu numai de la ce credem noi, că trebuie să fie, sau trebuie să arate realitatea ca realitate. ||||again||||||start|||||||||||||||||||||||| ||||||||||indulnunk|||||||||||||||||||||||| Se vorbeşte de ceea ce s-a întâmplat la Ialta, bineînţeles, ce s-a întâmplat la Malta, mai ales, şi la faptul că România şi Bulgaria - dar iată că Bulgaria, prin ceea ce se întâmplă acolo în ultimul timp, contrazice tot mai mult această teză - că România ar fi rămas într-o sferă de influenţă sovietică. |||||||||Yalta||||||||||||||||||look||||||||||||contradicts|||||thesis||Romania||||||sphere of influence||| |||||||||Jalta|||||||Málta||||||||||||||||||||||||||||tétel||||||||sfera||hatás| Tratatul mai recent între România şi Uniunea Sovietică ar confirma, după aceştia, această teză, şi că în România se dezvoltă un fel de excrescenţă a comunismului de tip sovietic. The treaty|||||||||||them|this|thesis||||||develops||||excrescence||||| |||||||||||||||||||fejlődik||||kibővülés||||| Cum vă confruntaţi cu astfel de argumente?”** ||confront||||arguments ||szembesülnek||||

**Vladimir Vedraşko:** „În primul rând, eu nu ştiu ce-i aia comunism de tip sovietic pe teren românesc. ||||||||||that||||||ground| ||||||||||||||||teren| Noi nu ne-am dat bine seama ce este comunism de tip sovietic, ca noţiune ştiinţifică la noi. ||||||||||||||concept|scientific notion|| ||||||||||||||fogalom|tudományos|| Ştim că viaţa e grea, ştim că suntem în plină restructurare. we know|||||||||| Se spune că n-a reuşit, începem să întreprindem alte măsuri, să schimbăm ceva. |||||succeeded|||take||||change| ||||||||vállalkozunk||||| Dar noţiunea de comunism de tip sovietic este o noţiune propagandistică, mi se pare. |the notion||communism||type one|Soviet-type|||||||seems to me |fogalom|||||||||||| Noi, în interiorul ţării noastre putem discuta între noi ce sistem avem. |||||can|discuss|among|||system| Din străinătate eu aş prefera ca românii să discute ce e comunismul de tip românesc. Ce e aceea o perioadă post-revoluţionară, care o trăiesc românii acum şi la care noi suntem martori, ca ziarişti străini. |||||||||live|the Romanians|||||||witness||foreign journalists|foreign journalists |||||||||||||||||||újságírók| Aici împărtăşim păreri...” |share|opinions |megosztjuk|

**Emil Hurezeanu: „După revoluţia din decembrie 1989 se discută pe faţă vreau să spun şi problema Basarabiei, problema Moldovei sovietice. |||the revolution||||||||||||Bessarabia||| |||forradalom||||||||||||Besszarábia||| E aici un contencios vechi, istoric, foarte complicat, foarte complex. |here||contentious||||||very complex |||perpatrálás||||||komplex Ce părere aveţi despre asta? Despre reacţiile societăţii româneşti, despre reacţiile puterii, despre starea de spirit pe care o constataţi aici legată de relaţiile româno-sovietice via Chişinău, să spunem?”** ||society||||||state||||||observe|||||||through||| ||a társadalom||||||||||||konstatuálják||||||szovjet kapcsolatok|Keresztül|Kisinau||

**Viktor Volodin:** „Dacă vorbim despre problema Basarabiei, mi se pare, am scris despre asta, că cheile de la problemă nu sunt nici la Bucureşti, nici la Moscova. |||||||||||||||the keys||||||neither||||| |||||||||||||||a probléma kulcsai||||||||||| Sunt la Chişinău. Asta e problema moldovenilor, basarabenilor, sau românilor, cum vreţi, dacă ei sunt români. |||of the Moldovans|||||you want|||| |||a moldovánoknak|basarabok|||||||| Şi ei trebuie să hotărască”, ||||decide

**Emil Hurezeanu:** **„Ei spun că sunt români.”**

**Viktor Volodin:** „Da, dacă sunt români, ei trebuie să hotărască soarta lor, asta e. Acum ei sunt în componenţa Uniunii Sovietice, sunt şi ca republică suverană care încearcă să redobândească suveranitatea, sau nu ştiu ce. ||||||||||fate||||||||composition of|||||||sovereign republic||||regain sovereignty|sovereignty|||| ||||||||||sorsuk||||||||összetételében|||||||szuverén||||visszaszerezze|szuverenitás|||| Şi e treaba lor. ||their business| Asta e părerea mea.” ||opinion|

**Emil Hurezeanu: Domnule Vedraşko? ||Uram| **

**Vladimir Vedraşko:** „În lumea asta există foarte multe păreri, atitudini, emoţii. ||||||||opinions|attitudes| |||||||||hozzáállások|érzelmek Noi, judecând la rece, trebuie să pornim de la realităţile relaţiilor interstatale. |||cold||||||realities||interstate relations |||||||||a valóságokból||államközi Aceste relaţii în toată Europa, în toată lumea, sunt bazate pe nişte tratate. |||||||||based||some|treaties |||||||||alapozva|||szerződések

Deci se poate discuta, se poate ieşi în stradă, se poate striga, dar există nişte lucruri, îmi place expresia românească – bătute în cuie. ||||||go out||the street|||shout|||||I like||||set in stone||nail ||||||menni||||||||||||||verekbe||szegekkel Tratatul, pe măsură ce există, e un document stabilit. |||||||document| Şi trebuie să reamintim că există şi alte tratate. |||remind||there are||| |kell||||||| Există actul final de la Helsinki, există documentele de la Paris. |the final act||||||the documents||| Deci, există o realitate şi geopolitică, şi politică, geografică, realitatea frontierelor de azi şi de la asta trebuie să pornească acei oameni care sunt chemaţi să, nu mă refer la ziarişti deloc, dar cred că acei oameni care sunt chemaţi să aşeze lumea aceasta într-o stare politică mai favorabilă pentru viaţa oamenilor. |||||geopolitics|||geographical||of the borders|||||||||start|||||called|||||||at all||||||||called||place||||||||favorable state||| |||||geopolitika|||||határok||||||||||||||hívva|||||||||||||||chemaţi||aşeze||||||||||| Ei sunt chemaţi să respecte acele tratate pe care le-au semnat.” |||||||||||signed

**Emil Hurezeanu: „A propos, de tratate, am ajuns şi la tratate, era inevitabil să vorbim şi despre tratatul româno-sovietic, nu? |||by the way||||gotten|||||||talk|||||| ||||||||||||elkerülhetetlen|||||||| Se vorbeşte foarte mult despre acest tratat. ||||||szerződés Puterea îl justifică cu argumente. ||justifies him|| ||igazolja|| Opoziţia, presa independentă chiar îl contrazice. Se susţine că acest tratat ar avea clauze secrete, se susţine că n-ar face suficiente referinţe la integrarea europeană. |it is stated||||||clauses|||it is stated||||||references||European integration| |állít|||||||titkos||||||||hivatkozásokat||integrációra| Eu ştiu... se critică durata acestui tratat – 15 ani. |||criticizes|duration of||| ||||időtartam||| Ik weet het... er is kritiek op de lengte van dit verdrag - 15 jaar. Se critică precipitarea cu care a fost semnat tocmai de către Iliescu. ||hastiness||||||precisely||| ||sietés||||||||| De ce nu s-a grăbit Antal, care este un politician de dreapta? |||||in a hurry|Antal||||politician||right-wing |||||sietett|Antal|||||| De ce nu s-au grăbit cehii să-l încheie? |||||hurry|the Czechs|||finish ||||||csehek||| Waarom haastten de Tsjechen zich niet om het af te sluiten? De ce tocmai Iliescu, care este oricum suspectat de a fi fost omul Moscovei, comunist, în orice caz, ş.a.m.d. ||precis|||||suspected|||||||||||||| |||||||gyanúsítva|||||||||||||| Waarom juist Iliescu, die er toch al van verdacht wordt de man van Moskou te zijn geweest, communist in ieder geval, etc.? Ce părere aveţi? Că totuşi e foarte interesant să auzim părerile corepondenţilor __Pravdei__ şi __Izvestiei__ la Bucureşti despre tratatul româno-sovietic.”** |however||||||opinions|correspondents||||||||| |||||||a véleményeket|a levelezőknek|Pravdát||Izvesztyija|||||| Dat het erg interessant is om de mening van de Pravda en Izvestia correspondenten in Boekarest te horen over het Roemeens-Sovjet verdrag."

**Vladimir Vedraşko:** „Mie mi-a plăcut atitudinea preşedintelui României, care a spus la o conferinţă de presă recentă că toată lumea critică acel tratat şi acea grabă cu care a fost încheiat. ||||||||||||||press conference||||||||||||haste|||||signed ||||||||||||||konferencia||||||a világ||||||sietség||||| Vladimir Vedrasko: "Ik was blij met de houding van de president van Roemenië, die op een recente persconferentie zei dat iedereen kritiek heeft op het verdrag en de haast waarmee het is gesloten. Eu ştiu că s-a pregătit de mai mult timp şi toată lumea ştie, cine vrea să ştie.” én||||||||több|||||||akar|| Ik weet dat hij zich al heel lang voorbereidt en iedereen weet het, wie het weten wil."