×

我们使用 cookie 帮助改善 LingQ。通过浏览本网站,表示你同意我们的 cookie 政策.

image

Romaneste, XXIII. Pregătiri de concediu

XXIII. Pregătiri de concediu

XXIII.

Pregătiri de concediu o voce

Transfăgărăşeanul Daca ar fi să facem o scurtă prezentarea Transfăgărăşanului, ne-am rezuma la drumul care traversează munţii Făgăraş (munţii cu cea mai mare altitudine din România, care ating înălţimea maximă în vârful Moldoveanul – 2544 m). Această şosea uneşte 2 mari regiuni, Muntenia şi Ardealul. Însă, nu ne putem rezuma doar la atât. Transfăgărăşanul are cea mai mare altitudine din Europa, şi anume 2042 de metri, se întinde pe 2 benzi de circulație cu o lungime de 92 de km, iar pe întregul drum sunt 27 de viaducte şi poduri. Între Capra si Bâlea Lac se află cel mai mare tunel din ţară ( 887m ), care străbate muntele Paltinul. Fără îndoială, Şoseaua Transfăgărăşanul este cea mai frumoasă şosea din România şi una dintre cele mai spectaculoase din Europa. [...] Armonia diferenţelor de nivel, asimetria locului şi peisajul feeric, reuşesc să rupă de realitate orice fiinţă, trăind astfel cel mai frumos sentiment în natură. Printre obiectivele de atracţie turistiă, putem enumera Lacul şi Barajul Vidraru, Cetatea Poienari, Lacul glaciar Bâlea şi Cascada Bâlea. (text adaptat după www.romaniaturistica.com) o voce

Badea Cârţan Badea Cârţan a fost un ţăran originar din Cârţişoara , judeţul Sibiu, unde s-a născut în anul 1849. Acest cioban simplu a rămas în istoria românilor ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat. Într-o vreme în care românii din Transilvania aparţineau Imperiului Austro-Ungar şi nu se bucurau de drepturi, Badea Cârţan a folosit cea mai eficientă armă: cartea. El a trecut timp de 30 de ani de mai multe ori munţii şi a adus în Transilvania sute de cărţi româneşti. Ajuns de mai multe ori la Bucureşti, el a cunoscut mai mulţi oameni de cultură, de la care a învăţat istoria românilor şi mai ales ideea originii romane a poporului român. [...] Pentru a vedea cu proprii săi ochi momentele care erau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârţan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. Ajuns acolo, Badea Cârţan s-a dus mai întâi la Columna lui Traian şi s-a culcat lângă columnă. Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămaşă şi cuşmă, cu iţari şi cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. Badea Cârţan a făcut senzaţie la Roma. Politicienii, oameni de cultură şi jurnalişti din Italia, l-au primit cu simpatie şi prietenie. De-a lungul vieţii sale a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elveţia, Egipt, Germania, Ieruslim şi în multe locuri prin ţară. Badea Cârţan a călătorit pentru a vedea cu ochii săi strămoşii poporului român şi din dragoste pentru istoria lor. În anul 1911, la 62 de ani, Badea Cârţan s-a stins din viaţă, fără a mai apuca să vadă ziua unirii tuturor românilor. Pe mormântul său scrie: „Badea Cârţan doarme aici visând întregirea neamului său”. (text adaptat după ro.wikipedia.org) o voce

Biserica Neagră din Braşov Edificiul datează din secolul al XIV-lea şi s-a numit la început Biserica Sfânta Maria. În 1689 a fost un mare incendiu care a înnegrit pereţii bisericii, de unde vine numele actual. Biserica Neagră este cel mai reprezentativ monument de arhitectură gotică din România şi cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei. Ea are 89 metri lungime, 38 metri lățime , 21 metri înălțime în interior, 40 metri înălțime în exterior. În biserică încap circa 5000 de persoane, cam cât era populaţia oraşului in acea perioadă. Biserica Neagră este celebră nu doar prin dimensiunile sale, ci şi prin alte lucruri: clopotniţa adăposteşte cel mai mare clopot mobil din România , un clopot din bronz care cântăreşte 6 tone. Biserica Neagră este cunoscută şi pentru orga sa de mari dimensiuni (cea mai mare din sud-estul Europei), cu peste 4000 de tuburi. De asemenea, colecţia de covoare orientale vechi din Asia Mică a Bisericii Negre reprezintă cea mai bogată colecţie de acest tip din Europa.

Learn languages from TV shows, movies, news, articles and more! Try LingQ for FREE

XXIII. Pregătiri de concediu |Preparations||vacation |||відпустка XXIII. Vorbereitungen für den Urlaub XXIII. Προετοιμασία για άδεια XXIII. Preparations for leave XXIII. Preparativos para las vacaciones XXIII. Preparazione al congedo XXIII. Подготовка к отпуску XXIII. Підготовка до свят

XXIII. XXIII.

Pregătiri de concediu Preparations||vacation Holiday preparations Святкові приготування o voce голос

Transfăgărăşeanul Daca ar fi să facem o scurtă prezentarea Transfăgărăşanului, ne-am rezuma la drumul care traversează munţii Făgăraş (munţii cu cea mai mare altitudine din România, care ating înălţimea maximă în vârful Moldoveanul – 2544 m). the Transfăgărășan|||||||||Transfăgără|we||we would summarize||||it crosses|mountains|Făgăraş mountains|the mountains|||||altitude||||reach|height|maximum||peak|Moldovean| |якщо||||||||Трансфагарашан|ми||обмежимо||дорога||перетинає|гори|Фагараш||||||висота||||досягають|висота|максимальну|||Молдовенець| Transfăgărăşeanul If we were to make a short presentation of Transfăgărăşan, we would limit ourselves to the road that crosses the Făgăraş mountains (the mountains with the highest altitude in Romania, which reach the maximum height at the Moldoveanu peak - 2544 m). Transfăgărășeanul Если бы мы хотели кратко рассказать о Трансфэгэрашане, мы бы ограничились дорогой, пересекающей горы Фэгэраш (горы с самой большой высотой в Румынии, которые достигают максимальной высоты на пике Молдовяну - 2544 м). Якби ми хотіли зробити коротку презентацію Трансфегарашану, ми б коротко описали його як дорогу, що перетинає гори Фегараш (найвищі гори в Румунії, які досягають своєї максимальної висоти на вершині Молдованул - 2544 м). Această şosea uneşte 2 mari regiuni, Muntenia şi Ardealul. |road|connects||regions|Muntenia||Transylvania |шосе|поєднує||регіони|Мунтенія||Трансільванія Esta||||||| This road connects 2 large regions, Muntenia and Transylvania. Эта дорога соединяет 2 больших региона, Мунтению и Ардеал. Ця дорога з’єднує 2 великі регіони, Мунтенію та Трансільванію. Însă, nu ne putem rezuma doar la atât. However||||limit ourselves|only||that |||||||eso But we can't just limit ourselves to that. Однако мы не можем останавливаться на достигнутом. Однак ми не можемо цим обмежитися. Transfăgărăşanul are cea mai mare altitudine din Europa, şi anume 2042 de metri, se întinde pe 2 benzi de circulație cu o lungime de 92 de km, iar pe întregul drum sunt 27 de viaducte şi poduri. Transfăgărășan|||||||||namely||meters||stretches||lanes||circulation|||length||||||the entire|road|||viaducts||bridges |||||||Europa||||||||||||||||kilómetros||||||||| Трансфагарашану|||||||Європа||а саме||метри||||дві смуги||рух|||довжина|||км|||всьому||||віадукти||мости Transfăgărăşan has the highest altitude in Europe, namely 2042 meters, it stretches on 2 lanes with a length of 92 km, and on the entire road there are 27 viaducts and bridges. Transfăgărășanul имеет самую большую высоту над уровнем моря в Европе, а именно 2042 метра, тянется по 2 полосам длиной 92 км, а вдоль всей дороги расположено 27 виадуков и мостов. Трансфегерашан має найвищу висоту в Європі, а саме 2042 метри, він простягається на 2 смуги руху довжиною 92 км, а вздовж всієї дороги є 27 віадуків і мостів. Între Capra si Bâlea Lac se află cel mai mare tunel din ţară ( 887m ), care străbate muntele Paltinul. between|goat||Bâlea Lake|Lake||||||tunnel||the country|||it traverses|the mountain|Paltin Mountain Between Capra and Bâlea Lac is the largest tunnel in the country (887m), which crosses Mount Paltinul. Между Капра и Балеа Лак находится самый большой туннель в стране (887 м), который пересекает гору Палтинул. Fără îndoială, Şoseaua Transfăgărăşanul este cea mai frumoasă şosea din România şi una dintre cele mai spectaculoase din Europa. Without|doubt|The road||||||road||||||||spectacular|| Undoubtedly, Transfăgărăşan Road is the most beautiful road in Romania and one of the most spectacular in Europe. Дорога Transfăgărășanul, несомненно, самая красивая дорога в Румынии и одна из самых впечатляющих в Европе. [...]  Armonia diferenţelor de nivel, asimetria locului şi peisajul feeric, reuşesc să rupă de realitate orice fiinţă, trăind astfel cel mai frumos sentiment în natură. Harmony|of the differences||level|asymmetry|||the landscape|fairy-like|I succeed||break||reality|any|being|living|thus||||sentiment||nature [...] The harmony of the level differences, the asymmetry of the place and the enchanting landscape, manage to break from reality any being, thus living the most beautiful feeling in nature. [...] Гармония перепадов уровней, асимметрия места и очаровательный пейзаж позволяют оторваться от реальности любому существу, испытав при этом самое прекрасное чувство в природе. Printre obiectivele de atracţie turistiă, putem enumera Lacul şi Barajul Vidraru, Cetatea Poienari, Lacul glaciar Bâlea şi Cascada Bâlea. Among|objectives||attraction|tourist|can|to enumerate|The Lake||the dam|Vidraru Lake|the fortress|Poienari Fortress||glacial|||Bâlea Waterfall| ||||||||||||||glaciar|||| Among the objectives of tourist attraction, we can list the Vidraru Lake and Dam, the Poienari Fortress, the Bâlea Glacier Lake and the Bâlea Waterfall. Среди туристических достопримечательностей можно отметить озеро и плотину Видрару, крепость Пойенари, ледниковое озеро Балеа и водопад Балеа. (text adaptat după www.romaniaturistica.com) (text adapted from www.romaniaturistica.com) (текст адаптирован с сайта www.romaniaturistica.com) o voce |voz

Badea Cârţan  Badea Cârţan a fost un ţăran originar din Cârţişoara , judeţul Sibiu, unde s-a născut în anul 1849. Бадеа|Кырцан|Бадеа|Кырцан||был||крестьянин|родом из||Кырцишора|область|Сибиу|||||| Badea|Cârţan||||||farmer|originating||Cârţişoara|county||||||| Badea Cârţan Badea Cârţan was a peasant originally from Cârţişoara, Sibiu County, where he was born in 1849. Бадеа Царцан Бадеа Царцан был крестьянином из Царцишоары, уезд Сибиу, где он родился в 1849 году. Acest cioban simplu a rămas în istoria românilor ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat. ||||остался||||||борец за единство||объединение|||Трансильвания||тех из||Старое Королевство|Старое Королевство |shepherd|simple||remained|||the Romanians|||fighter|for the union|union|the Romanians||Transylvania|with|||Old|Kingdom |||||||rumanos|||luchador|||||Transilvania||||El Viejo| This simple shepherd remained in the history of the Romanians as a fighter for the union of the Romanians from Transylvania with those from the Old Kingdom. Этот простой пастух остался в истории румын как борец за объединение румын Трансильвании с румынами Старого Королевства. Într-o vreme în care românii din Transilvania aparţineau Imperiului Austro-Ungar şi nu se bucurau de drepturi, Badea Cârţan a folosit cea mai eficientă armă: cartea. ||||||||принадлежали к|империи Австро-Венгрии|австро-венгерской|Венгерской|||не пользовались|не имели||права|Бадя|Кырцан||использовал|самое эффективное|ещё|эффективное|оружие: книга| |||||Romanians|||belonged|of the Empire|Austro-Hung|Austro-Hung||no||rejoiced||rights||||used|||efficient|weapon|the book At a time when the Romanians in Transylvania belonged to the Austro-Hungarian Empire and did not enjoy rights, Badea Cârţan used the most effective weapon: the book. В то время, когда румыны Трансильвании принадлежали Австро-Венгерской империи и не имели никаких прав, Бадя Цэрцан использовала самое эффективное оружие - книгу. El a trecut timp de 30 de ani de mai multe ori munţii şi a adus în Transilvania sute de cărţi româneşti. ||пересекал||||||больше||несколько раз|горы|||принёс|||сотни||книги|румынские книги ||past|||||of|||several times|the mountains|||brought||Transylvania|hundreds of|||Romanian He crossed the mountains several times for 30 years and brought hundreds of Romanian books from Transylvania. В течение 30 лет он несколько раз пересекал горы и привез из Трансильвании сотни румынских книг. Ajuns de mai multe ori la Bucureşti, el a cunoscut mai mulţi oameni de cultură, de la care a învăţat istoria românilor şi mai ales ideea originii romane a poporului român. Прибывший||больше||раз||||||больше|||||||||научился||||больше|особенно||происхождения|||народа румынского| Arrived|||more than one|||||||||||culture|||||learned||||||idea|origin|||people| ||||||||||||||||||||||||||||||romanos Arriving several times in Bucharest, he met several people of culture, from whom he learned the history of the Romanians and especially the idea of the Romanian origin of the Romanian people. Приезжая несколько раз в Бухарест, он познакомился со многими культурными людьми, от которых узнал историю румын и особенно идею о римском происхождении румынского народа. [...] Pentru a vedea cu proprii săi ochi momentele care erau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârţan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. ||увидеть||собственные|свои|глаза|моменты|||свидетельства|свидетельствами истории|||||||||||||| ||see||own|his|eyes|the moments|||testimonies|||||||his||decided||leave|on|on foot||Rome [...] In order to see with his own eyes the moments that were testimonies of the history of the Romanian people, Badea Cârţan decided to walk to Rome. [...] Чтобы своими глазами увидеть моменты, которые стали свидетельствами истории румынского народа, Бадя Цэрцан решил пешком дойти до Рима. Ajuns acolo, Badea Cârţan s-a dus mai întâi la Columna lui Traian şi s-a culcat lângă columnă. arrived||||||went||first||column||||||he lay down|next to|the column Once there, Badea Cârţan first went to Trajan's Column and lay down next to the column. Прибыв на место, Бадеа Тарзан первым делом отправился к колонне Траяна и лег рядом с ней. Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămaşă şi cuşmă, cu iţari şi cu opinci”. press|from||||||following day|A|Dac = a member of an ancient people who lived in what is now Romania||has descended|||Column||braids||shirt||cap||trousers|||sandals ||||||||||||||||||camisa||||pantalones de campo|||zapatos tradicionales The press in Rome wrote the next day: "A Dacian came down from the Column: with plaits, with a shirt and a shirt, with itari and opinci." На следующий день пресса в Риме писала: "С колонны спустились даки: с усами, в рубашке и шлеме, в ермолках и в касках". I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. |||it has been published|the photograph||||taken|interviews His photo was published, he was interviewed. Его фото было опубликовано, у него брали интервью. Badea Cârţan a făcut senzaţie la Roma. ||||sensation|| Badea Cârţan made a sensation in Rome. Бадеа Карцан произвел сенсацию в Риме. Politicienii, oameni de cultură şi jurnalişti din Italia, l-au primit cu simpatie şi prietenie. The politicians|||||journalists|||it||received||sympathy||friendship Politicians, cultural figures and journalists from Italy received him with sympathy and friendship. Политики, деятели культуры и журналисты Италии приняли его с симпатией и дружбой. De-a lungul vieţii sale a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elveţia, Egipt, Germania, Ieruslim şi în multe locuri prin ţară. Throughout||along|of life|his life||traveled|through|Hungary|Austria||Switzerland||Germany|Jerusalem|||||through|the country ||||||||Hungría||||||Jerusalén|||||| Throughout his life he traveled through Hungary, Austria, Italy, Switzerland, Egypt, Germany, Jerusalem and in many places around the country. На протяжении всей своей жизни он путешествовал по Венгрии, Австрии, Италии, Эльватии, Египту, Германии, Иерусалиму и многим другим местам страны. Badea Cârţan a călătorit pentru a vedea cu ochii săi strămoşii poporului român şi din dragoste pentru istoria lor. |||traveled||||||his|ancestors|||||love||history| |||||||||||||||amor||| Badea Cârţan traveled to see with his own eyes the ancestors of the Romanian people and out of love for their history. Бадя Цэрцан отправился в путешествие, чтобы своими глазами увидеть предков румынского народа и из любви к его истории. În anul 1911, la 62 de ani, Badea Cârţan s-a stins din viaţă, fără a mai apuca să vadă ziua unirii tuturor românilor. |the year||||||||he extinguished|||without|||to see||see|the day|of unification|of all| ||||||||||||sin||||||||de todos| In 1911, at the age of 62, Badea Cârţan passed away, without seeing the day of the unification of all Romanians. В 1911 году, в возрасте 62 лет, Бадя Цэрцан скончался, так и не увидев дня объединения всех румын. Pe mormântul său scrie: „Badea Cârţan doarme aici visând întregirea neamului său”. |the grave|his||||sleeps||dreaming|unity|of his people| |||||||||||su pueblo On his grave he writes: "Badea Cârţan sleeps here dreaming of the unification of his people". На его могиле написано: "Бадеа Царцан спит здесь, мечтая о целостности своей нации". (text adaptat după ro.wikipedia.org) (text adapted from ro.wikipedia.org) o voce

Biserica Neagră din Braşov     Edificiul datează din secolul al XIV-lea şi s-a numit la început Biserica Sfânta Maria. |||Brașov|building|dates from|||||||||named||beginning||Saint| Iglesia|Negra|||||||||||||||||Santa|Santa María The Black Church in Brasov The building dates from the 14th century and was originally called the Church of St. Mary. Черная церковь в Брашове Здание относится к XIV веку и первоначально называлось церковью Святой Марии. În 1689 a fost un mare incendiu care a înnegrit pereţii bisericii, de unde vine numele actual. |||||fire|||blackened|the walls|||||| In 1689 there was a great fire that blackened the walls of the church, hence the current name. В 1689 году случился сильный пожар, в результате которого стены церкви почернели, отсюда и нынешнее название. Biserica Neagră este cel mai reprezentativ monument de arhitectură gotică din România şi cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei. |||||representative|monument||architecture|gothic|||||||building||worship||gothic|gothic||south|southeast|Europeans ||||||||||||||||||||||||es|sudeste de Europa The Black Church is the most representative monument of Gothic architecture in Romania and the largest cult building in Gothic style in Southeast Europe. Черная церковь является самым представительным памятником готической архитектуры в Румынии и крупнейшим религиозным сооружением в готическом стиле в Юго-Восточной Европе. Ea are 89 metri lungime, 38 metri lățime , 21 metri înălțime în interior, 40 metri înălțime în exterior. |||||width||height||interior = interior||||exterior It is 89 meters long, 38 meters wide, 21 meters high inside, 40 meters high outside. În biserică încap circa 5000 de persoane, cam cât era populaţia oraşului in acea perioadă. ||fits||||about|||the population|of the city||| ||||||||era||||| There are still about 5,000 people in the church, about as many as the population of the city at that time. Церковь вмещает около 5 000 человек - примерно столько же, сколько составляло население города в то время. Biserica Neagră este celebră nu doar prin dimensiunile sale, ci şi prin alte lucruri: clopotniţa adăposteşte cel mai mare clopot mobil din România , un clopot din bronz care cântăreşte 6 tone. |||famous|||for|the dimensions||but also||||things|the bell tower|houses||||bell|mobile||||bell||bronze||weighs|tons The Black Church is famous not only for its size, but also for other things: the bell tower houses the largest mobile bell in Romania, a bronze bell that weighs 6 tons. Черная церковь знаменита не только своими размерами, но и другими вещами: на колокольне находится самый большой передвижной колокол в Румынии - бронзовый колокол весом 6 тонн. Biserica Neagră este cunoscută şi pentru orga sa de mari dimensiuni (cea mai mare din sud-estul Europei), cu peste 4000 de tuburi. |||known|||organ||||dimensions|||||||||over||tubes The Black Church is also known for its large organ (the largest in southeastern Europe), with over 4,000 tubes. Черная церковь также известна своим большим органом (самым большим в Юго-Восточной Европе) с более чем 4000 труб. De asemenea, colecţia de covoare orientale vechi din Asia Mică a Bisericii Negre reprezintă cea mai bogată colecţie de acest tip din Europa. |also|the collection||rugs|oriental|||||||Black||||richest|collection|||type|| Also, the collection of old oriental rugs in Asia Minor of the Black Church is the richest collection of its kind in Europe. Коллекция древних восточных ковров из Малой Азии, хранящаяся в Черной церкви, также является самой богатой в Европе.