现在开始学习这个课程

Numele vântului - Chapter 1, Capitolul unu

Capitolul unu

Loc de duhuri rele

Era doboriş seara, iar şleahta obişnuită se adunase la Piatra de Hotar. Cinci oameni nu erau cine ştie ce şleahtă, însă mai mult de cinci nu prea vedea hanul în ziua de azi, la cum erau vremurile.

Moş Cob îşi intrase în rolul de povestitor şi dătător de poveţe. Bărbaţii de la tejghea sorbeau din băuturi şi ascultau. În odaia din spate, un hangiu tânăr stătea nevăzut după uşă, zâmbind în timp ce asculta amănuntele unei poveşti cunoscute.

— Şi când s-a deşteptat din somn, Taborlin cel Mare s-a trezit încuiat într-un turn înalt. Îi luaseră sabia şi-l jecmăniseră de unelte: cheia, banul şi lumânarea îi dispăruseră. Dar, vedeţi voi, asta nici măcar nu era partea cea mai rea...

Cob se opri o clipă, făcându-i să aştepte încordaţi.

— ...căci lămpile de pe perete ardeau cu foc albastru!

Graham, Jake şi Shep dădură din cap a încuviinţare. Cei trei prieteni crescuseră împreună, ascultându-i lui Cob poveştile şi nebăgându-i în seamă poveţele.

Cob îl studie mai îndeaproape, cu ochi mijiţi, pe cel mai nou şi mai atent dintre puţinii ascultători – ucenicul fierarului.

— Ai habar ce-nseamnă asta, băiete?

Toată lumea îi zicea „băiete“ ucenicului de fierar, deşi era cu o palmă mai înalt decât toţi ceilalţi. După cum se întâmplă în orice târguşor, n-avea să fie scos din „băiete“ decât după ce-i creştea barba de-a binelea sau dacă spărgea nasul vreunuia din cauza asta.

Băiatul dădu încet din cap.

— Chandrienii.

— Aşa e, încuviinţă şi Cob. Chandrienii. Toată lumea ştie că focul albastru e unul din semnele lor. Şi Taborlin al nostru...

— Dar cum de l-or găsit? îi tăie vorba flăcăul. Şi de ce nu l-or omorât când or avut prilejul?

— Taci, acolo, ţi-oi primi toate răspunsurile până la urmă, zise Jake. Lasă-l doară să povestească.

— Nu-i nevoie să-l dojeneşti, Jake, spuse Graham. Băiatu-i numa' curios. Vezi-ţi de băutura ta.

— Băutura mi-am băut-o, bombăni Jake. Mi-ar trebui încă una, da' hangiu' ăsta tot taie frunze la câini în odaia din spate.

Ridică glasul şi bătu cu halba goală în tejgheaua de mahon.

— Hei! Li-i sete oamenilor aici!

Hangiul se ivi cu cinci străchini de tocană şi două pâini rotunde, calde încă. Le mai turnă un rând de bere lui Jake, Shep şi lui Moş Cob, mişcându-se cu spor de colo până colo.

Povestea avu de aşteptat câtă vreme bărbaţii erau prinşi cu îmbucatul. Moş Cob îşi înfuleca strachina de tocană aşa cum poate numai cine a rămas holtei toată viaţa. Pe când ceilalţi încă mai suflau în străchini, să nu se ardă, el îşi isprăvi şi ultima îmbucătură de pâine şi se puse din nou pe povestit.

— Ei, şi Taborlin trebuia să scape de-acolo, da' când s-a uitat împrejurul său, a văzut că temniţa n-avea uşă. Şi nici ferestre. De jur împrejur nu era decât piatră, netedă şi tare. Era o temniţă din care nu mai scăpase nimeni. Dar Taborlin ştia numele tuturor lucrurilor, şi- atunci toate erau la porunca lui. El a zis pietrei: „Sfărâmă-te!“ şi piatra s-a sfărâmat. Zidul s-a sfâşiat ca o foaie de hârtie şi Taborlin a văzut cerul şi a tras în piept aerul dulce de primăvară. A mers până la marginea temniţei, s-a uitat în jos şi, fără să se mai gândească, a păşit în gol...

Băiatul făcu ochii mari:

— Nu se poate!

Cob încuviinţă grav din cap.

— Şi astfel, Taborlin a căzut, dar nu şi-a pierdut nicidecum cumpătul. Căci el ştia numele vântului, şi atunci vântul îl asculta. El a vorbit cu vântul, şi vântul l-a îmbrăţişat şi l-a legănat. L-a purtat până la pământ, uşor ca pe un puf de păpădie, şi l-a aşezat în picioare, gingaş ca dezmierdarea unei mame. Şi când a ajuns jos şi a dus mâna la coastă, unde îl înjunghiaseră, a simţit că de-abia dacă avea o zgârietură. Acuma, poate că n-a fost decât un pic de noroc, zise Cob ducând mâna la nas cu înţeles, sau poate avea cumva de-a face cu talismanul pe care îl purta pe sub cămaşă.

— Ce talisman? întrebă nerăbdător flăcăul, cu gura plină de tocană.

Moş Cob se aşeză mai bine în scaun, bucuros că are prilejul să povestească mai cu de-amănuntul.

— Cu câteva zile mai-nainte, lui Taborlin îi ieşise în cale un spoitor. Şi chiar dacă nici el n-avea mare lucru de mâncare, Taborlin şi-a împărţit merindele cu moşneagul.

— Chiar aşa se şi cade, îi zise Graham încet băiatului. Doar ştie toată lumea: „De miluieşti un spoitor, te răsplăteşte mai cu spor“.

— Nu, nu, mormăi Jake. Zi-o aşa cum trebuie: „La nevoie de-i dai ajutor, ai răsplată-ndoită de la spoitor“.

Hangiul vorbi pentru prima oară în seara aceea.

— De fapt, vă lipseşte mai mult de jumătate, zise el, stând în picioare în spatele tejghelei:

Spoitorul mereu datoria-şi plăteşte:

Cuvenită plată, cui cu el se tocmeşte,

Îndoită plată, celui ce-l miluieşte,

Întreită plată, pentru cine-l jigneşte.

Muşteriii mai că se mirară să-l vadă pe Kote acolo. Veneau la han doboriş de doboriş de luni de zile, iar Kote nu deschisese niciodată gura să zică ceva de la el. Nici că te puteai aştepta la altceva, de bună seamă. Venise în târg abia de un an şi ceva. Era încă străin. Ucenicul fierarului trăise aici de la unsprezece ani şi tot i se zicea „băiatul ăla din Rannish“, de parcă Rannish ar fi fost vreo ţară străină, nu un târg la mai puţin de nouăsprezece kilometri depărtare.

— Aşa am auzit şi eu odată, spuse Kote ca să spargă tăcerea; se vedea bine că se ruşinase de ce zisese.

Moş Cob încuviinţă din cap, apoi îşi drese glasul şi prinse din nou a povesti:

— Ei, şi talismanul ăsta făcea o baniţă întreagă de coroane de aur, da' pentru că Taborlin se milostivise de el spoitorul i l-a vândut pe un ban de fier, un ban de aramă şi un ban de argint. Era negru ca miezul nopţii şi rece ca gheaţa, da' câtă vreme îl avea la gât, Taborlin avea să fie ferit de toate lucrurile rele. Duhuri şi de-astea.

— Ce-aş mai da şi io să am aşa ceva în ziua de azi, zise Shep întunecat.

Toată seara, Shep băuse cel mai mult şi vorbise cel mai puţin dintre toţi. Toată lumea ştia că se petrecuse ceva rău la el la fermă aprinzişul trecut, dar, cum îi erau prieteni buni, ceilalţi ştiau că nu trebuie să-l bată la cap să le dea mai multe amănunte. Cel puţin nu cât încă era aşa devreme, nu cât încă erau cu toţii atât de treji.

— Mda, toţi am da, zise Moş Cob înţelept, luând o înghiţitură lungă de bere.

— Nu ştiam că Chandrienii îs duhuri rele, zise băiatul. Am auzit că...

— Păi, nici nu-s duhuri rele, zise Jake cu hotărâre. Sunt primii şase oameni care n-or vrut să aleagă calea lui Tehlu, şi El i-o blestemat să pribegească prin cele patru colţuri...

— Cine spune povestea asta, eu sau tu, Jacob Walker? spuse Cob cu asprime. Dacă o zici tu, eu unul te las să-i dai-nainte.

Cei doi se uitară lung unul la altul, cu nişte căutături aprige. Până la urmă, Jake îşi plecă privirea, mormăind ceva ce ar fi putut însemna că-i pare rău.

Cob se întoarse din nou spre flăcău.

— Chiar asta-i taina Chandrienilor, lămuri el. De unde vin? Unde se duc după ce-şi isprăvesc faptele sângeroase? Ce sunt, oameni care şi-au vândut sufletele? Duhuri rele? Stafii? Nimeni nu ştie. Chiar dacă, zise Cob aruncându-i lui Jake o privire plină de dispreţ, orice neisprăvit pretinde că ştie...

De acolo, povestea lăsă locul ciondănelilor – despre adevărata fire a Chandrienilor, despre semnele care le însoţeau venirea şi dacă talismanul l-ar fi păzit pe Taborlin de tâlhari sau de câini turbaţi, sau de căzăturile de pe cal. Discuţiile se aprinseseră bine de tot când uşa de la intrarea în han se deschise brusc şi cu zgomot.

Jake se uită într-acolo.

— Era şi vremea să vii, Carter. Zi-i şi tu zevzecului ăstuia care-i deosebirea dintre un duh rău şi-un câine. Toată lumea şt...

Jake îşi curmă vorba la jumătate şi se grăbi să ajungă la uşă.

— Doamne păzeşte, tu ce-ai păţit?

Carter păşi în lumină, cu chipul palid şi mânjit de sânge. Ţinea la piept o pătură veche de cal. Arăta straniu şi hidos, ca şi cum ar fi fost învelite în ea o grămadă de surcele puse alandala.

Văzând în ce hal e, prietenii lui Carter săriră de pe scaune şi se repeziră spre el.

— N-am nimic, le zise, înaintând încet prin sala mare a hanului.

Avea un fel de tresărire sălbatică în priviri, ca la caii sperioşi.

— N-am nimic. N-am nimic.

Trânti pătura pe masa cea mai apropiată, iar bocceaua se lovi cu zgomot de lemn, ca şi cum ar fi fost plină de pietre. Peste tot pe haine avea numai tăieturi lungi şi drepte. Cămaşa cenuşie, ferfeniţită, atârna pe el, mai puţin pe unde îi stătea lipită de trup, pătată cu un roşu-închis şi posac.

Graham încercă să-l facă să se aşeze pe un scaun.

— Doamne, Maica Domnului! Şezi jos, Carter! Ce-ai păţit? Şezi, şezi.

Carter dădu cu încăpăţânare din cap.

— V-am zis, n-am nimic. Nu-s rănit aşa rău.

— Câţi au fost? întrebă Graham.

— Unul, răspunse Carter. Dar n-a fost ce credeţi voi...

— Fir-ar să fie de treabă! Ţi-am mai spus eu ţie, Carter, izbucni Moş Cob, cu felul acela de mânie înfricoşată pe care n-o simt decât rudele şi prietenii cei mai apropiaţi. Ţi-am tot spus de luni de zile. Nu mai poţi să te duci singur. Nici măcar până la Baeden. E plin de primejdii.

Jake îi puse bătrânului o mână pe braţ, făcându-l să tacă.

— Şezi numai, zise Graham, care încă se chinuia să-l îndrepte pe Carter spre scaun. Hai să dăm jos cămaşa asta de pe tine şi să te curăţăm.

Carter dădu iar din cap.

— N-am nimic. M-am ales cu niscaiva tăieturi, dar grosul sângelui nu-i al meu, e al lui Nelly. Pe ea a sărit. A omorât-o cam la trei kilometri de târg, dincolo de Podul Vechi.

Vestea fu urmată de câteva clipe de tăcere gravă. Ucenicul fierarului îi puse o mână pe umăr lui Carter, în semn de compătimire.

— Fir-ar! Asta-i rău. Şi era aşa de blândă, ca un miel! Nu-ncerca niciodată să muşte sau să dea cu piciorul când o aduceai s-o potcovim. Cel mai bun cal din târg. Fir-ar! Îmi...

Nu-şi mai găsi cuvintele.

— Fir-ar! Nici nu ştiu ce să zic, isprăvi băiatul, uitându-se în stânga şi-n dreapta neputincios.

Cob izbuti, în sfârşit, să scape din strânsoarea lui Jake.

— Ţi-am spus eu ţie, zise el din nou, dând din deget spre Carter în semn de mustrare. Mai nou umblă tot felul de oameni, care-ar fi în stare să te omoare şi pentru câţiva bănuţi, darămite pentru un cal şi o căruţă. Şi acum ce-ai de gând să faci? Să tragi tu la căruţă?

Urmă o tăcere plină de stânjeneală. Jake şi Cob îşi aruncau priviri urâte, pe când ceilalţi nu ştiau ce să mai spună şi ce să facă să-şi mai aline prietenul.

Hangiul se mişca în vremea asta cu grijă. Cu tot felul de lucruri în braţe, îl ocoli sprinten pe Shep şi începu să le orânduiască pe una dintre mesele din apropiere: o strachină de apă clocotită, foarfeci, nişte fâşii de pânză curată, câteva sticluţe, ac şi aţă de felcer.

— Nu s-ar fi întâmplat aşa ceva dacă m-ai fi ascultat tu pe mine, mormăi Moş Cob.

Jake încercă să-l facă să tacă, dar Cob nu se lăsă cu una, cu două.

— Nu fac decât s-o spun pe-a' dreaptă. E mai mare necazul cu Nelly, dar măcar acum ar face bine s-asculte, altfel o păţeşte şi el. N-ai cum să ai aşa noroc de două ori, cu oameni ca ăştia.

Carter strânse din buze, fără să zică nimic. Se întinse şi trase de un colţ al păturii pline de sânge. Lucrul dinăuntru, orice ar fi fost, se rostogoli şi se încurcă în pătură. Carter trase mai tare şi se auzi un zornăit ca de pietre plate de râu vărsate pe masă.

Era un păianjen mare cât o roată de car şi negru ca tăciunele.

Ucenicul fierarului sări în sus şi se lovi de masa din spatele lui, răsturnând-o, mai-mai să cadă şi el. Lui Cob îi pică faţa. Graham, Shep şi Jake scoaseră nişte sunete neînţelese de uluire şi se dădură la o parte, ducându-şi mâinile la gură. Carter făcu şi el un pas înapoi, aproape smucindu-se fără să vrea. Odaia fu cuprinsă de o tăcere rea ca o sudoare rece.

Hangiul se încruntă.

— Nu se poate să fi ajuns deja aşa de mult spre apus, spuse el încet.

Dacă n-ar fi fost tăcerea, nu l-ar fi auzit nimeni. Dar îl auziseră. Îşi dezlipiră privirile de la lucrul de pe masă, ca să se holbeze muţi la bărbatul cu părul roşu.

Jake îşi recăpătă glasul primul:

— Ştii ce-i ăsta?

Hangiul avea privirile pierdute.

— Un scrael, zise el, zăpăcit. Credeam că munţii...

— Un scrael? se băgă Jake. Doamne apără şi păzeşte, Kote! Ai mai văzut aşa ceva înainte?

— Ce? făcu hangiul cu părul roşu, uitându-se împrejur aspru, ca şi când şi-ar fi adus dintr-odată aminte unde se află. A, nu. Nu, fireşte că nu.

Văzând că e singurul care stă la nici un braţ depărtare de arătarea cea neagră, făcu şi el un pas bine măsurat în spate.

— Doar am auzit şi eu.

Ceilalţi se holbau în continuare la el.

— Îl mai ţineţi minte pe neguţătorul care a venit în târg acum vreo două răspasuri?

Încuviinţară cu toţii din cap.

— Nemernicul a-ncercat să-mi ceară douăj' de bani pe o juma' de oca de sare, zise Cob imediat, spunând pesemne acelaşi lucru pentru a suta oară.

— Mai bine-aş fi cumpărat un pic, mormăi Jake.

Graham îi dădu dreptate, încuviinţând din cap pe tăcute.

— Era un ticălos împuţit, zise Cob printre dinţi, parcă ar fi găsit alinare în vorbele pe care le mai spusese de multe ori. Aş plăti şi patru dacă-s vremurile grele, dar douăzeci e jaf curat.

— Nu şi dacă mai sunt multe ca ăsta pe drum, zise Shep sumbru.

Toate privirile se întoarseră spre lucrul de pe masă.

— Ei, neguţătorul ăla mi-a spus că a auzit de ei prin părţile Melcombului, zise Kote repede, uitându-se la chipurile celorlalţi pe când ei cercetau din ochi arătarea. Am crezut că înşira baliverne numai ca să poată cere mai mult pe ce vindea.

— Şi ce-a mai zis? întrebă Carter.

Hangiul păru că stă pe gânduri, apoi ridică din umeri.

— N-am prins toată povestea. A stat în târg numai vreo două ceasuri.

— Nu-mi plac păianjenii, zise ucenicul fierarului, care rămăsese în spatele altei mese, la vreo cincisprezece palme depărtare. Acoperă-l.

— Nu-i păianjen, spuse Jake. N-are ochi.

— Şi nici gură n-are, mai zise şi Carter. Pe unde mănâncă?

— Ce mănâncă? întrebă Shep sumbru.

Hangiul se tot uita cu interes la arătare. Se aplecă mai aproape, întinzând o mână spre ea. Toată lumea se îndepărtă şi mai mult de masă.

— Ai grijă, zise Carter. Are picioarele ascuţite ca nişte cuţite.

— Mai degrabă ca un brici, spuse Kote, trecând uşor cu degetele sale lungi peste trupul negru, fără trăsături, al scraelului. E neted şi dur, ca de lut ars.

— Vezi, nu-l hârâi, zise ucenicul fierarului.

Cu mare grijă, hangiul luă un picior lung şi neted şi încercă să-l frângă, cu amândouă mâinile, ca pe o surcea.

— Ba nu-i ca lutul ars, se îndreptă el.

Îl sprijini de marginea mesei şi se lăsă cu toată greutatea pe el. Piciorul se frânse cu un bufnit ascuţit.

— Mai degrabă ca piatra.

Se uită spre Carter.

— Cum s-a ales cu toate crăpăturile astea? întrebă el, arătând spre liniile subţiri care străbăteau întinderea neagră şi netedă a trupului.

— A căzut Nelly pe el, zise Carter. A sărit jos dintr-un copac şi a- nceput să se caţăre pe ea, tăind-o peste tot cu picioarele alea. Se mişca aşa de iute! Nici nu mi-am dat seama ce se petrece, lămuri Carter, lăsându-se în sfârşit pe scaun, la îndemnul lui Graham. S-a încurcat în hăţuri şi a căzut pe arătarea asta, şi i-a rupt câteva din picioare. Apoi arătarea asta s-a luat după mine, m-a ajuns, se târa peste tot pe mine...

Îşi încrucişă braţele la pieptul plin de sânge şi se cutremură.

— Am izbutit să-l dau jos de pe mine şi l-am izbit cât de tare am putut. Pe urmă iar a sărit pe mine...

Carter îşi curmă vorba, palid la chip ca un mort.

Hangiul încuviinţă ca pentru sine, în vreme ce tot înghiontea arătarea.

— N-are sânge. Nici măruntaie. E doar cenuşie pe dinăuntru, spuse el, lovind-o uşor cu degetul. Ca o ciupercă.

— Tehlu milostiv, las-o în pace odată! se milogi ucenicul fierarului de hangiu. Păianjenii se mai smucesc câteodată după ce-i omori.

— Ascultaţi la voi, izbucni Cob usturător. Păianjenii nu se fac mari cât porcii. Ştiţi prea bine ce-i ăsta.

Se uită împrejur, prinzându-le privirile fiecăruia în parte.

— E un duh rău.

Se uitară la arătarea zdrobită.

— Ei, hai, spuse Jake, mai mult din obişnuinţa de a nu fi de acord. Nu e ca şi cum...

Făcu un gest nedesluşit.

— Doar nu se poate să...

Toţi ştiau la ce se gândeşte. Fireşte că erau duhuri rele pe lume. Dar erau ca îngerii lui Tehlu. Ca vitejii şi regii. Îşi aveau locul în poveşti. Undeva, în lumea largă. Taborlin cel Mare chema foc şi trăsnete ca să nimicească duhurile rele. Tehlu le frângea în mâinile Sale şi le trimitea să urle în hăul cel fără de nume. Prietenul tău din copilărie nu călca unul în picioare pe drumul spre Baedn-Bryt. Era de- a dreptul caraghios.

Kote îşi trecu mâna prin părul roşu, apoi sparse tăcerea.

— Nu e decât o cale să ştim sigur, zise el, băgând mâna în buzunar. Fier sau foc.

Scoase o pungă umflată, de piele.

— Şi numele Domnului, mai spuse Graham. Duhurile rele se tem de trei lucruri: de fierul rece, de focul curat şi de sfântul nume al Domnului.

Gura hangiului făcu o linie subţire, aproape, dar nu chiar, încruntându-se.

— Foloseşte şi tu un sfanţ, zise Jake. E de fier bun.

— Nu-mi trebuie fier bun, spuse hangiul. Un sfanţ are prea mult carbon în el. E aproape oţel.

— Are dreptate, zise ucenicul fierarului. Atâta că nu e carbon. Se pune cocs ca să faci oţel. Cocs şi var.

Hangiul dădu din cap, plin de respect pentru flăcău.

— Oi ştii mai bine, tinere jupân. Doar e meseria ta, până la urmă.

Găsi, în sfârşit, un sfanţ în grămada de monede. Îl ridică.

— Ah, iată.

— Ce-o să facă? întrebă Jake.

— Fierul omoară duhurile rele, spuse Cob cu glas şovăitor, dar ăsta-i deja mort. S-ar putea să nu-i facă nimic.

— Nu e decât o cale să aflăm.

Hangiul se uită pe rând în ochii fiecăruia, ca şi cum i-ar fi cântărit. Apoi se întoarse hotărât spre masă, iar ei se dădură şi mai în spate.

Kote apăsă sfanţul de fier pe spatele arătării şi urmă un pocnet scurt şi aspru, ca un butuc de pin trosnind într-un foc fierbinte. Toţi tresăriră, apoi se liniştiră când văzură că lucrul cel negru rămâne nemişcat. Cob şi ceilalţi îşi aruncară zâmbete tremurate, ca nişte băieţei băgaţi în sperieţi de o poveste cu stafii. Zâmbetele li se pleoştiră însă când odaia se umplu cu un miros dulce şi usturător, de flori putrezite şi păr ars.

Hangiul lăsă sfanţul să cadă pe masă, cu un zornăit ascuţit.

— Ei bine, zise el, frecându-şi mâinile de şorţ, cu asta bănuiesc că ne-am lămurit. Şi acum ce facem?

Câteva ceasuri mai târziu, hangiul stătea în pragul Pietrei de Hotar, lăsându-şi ochii să se obişnuiască cu întunericul. Urme de lumină de la ferestrele hanului se întindeau de-a latul uliţei, până la uşa fierăriei de peste drum. Nu era un drum prea larg şi nici bătut de mulţi călători. Nu părea să ducă undeva, cum par alte drumuri. Hangiul trase în piept aerul de toamnă şi se uită neliniştit împrejur, ca şi cum ar fi aşteptat să se întâmple ceva.

Îşi spunea Kote. Îşi alesese cu mare grijă numele, când venise în locul ăsta. Îşi luase un nume nou din toate pricinile obişnuite şi pentru câteva mai puţin obişnuite, dintre care una era că numele aveau mare însemnătate pentru el.

Privind în sus, văzu o mie de stele licărind în catifeaua adâncă a unei nopţi fără lună. Le ştia pe toate, le ştia povestea şi numele. Le ştia într-un fel apropiat, cum îşi ştia şi propriile mâini.

Privind în jos, Kote oftă fără să-şi dea seama şi se întoarse înăuntru. Încuie uşa şi trase obloanele ferestrelor largi ale hanului, parcă pentru a se îndepărta cât mai mult de stele şi de toate feluritele lor nume.

Mătură podelele cu migală, prinzând toate ungherele. Şterse mesele şi tejgheaua, mişcându-se priceput şi cu răbdare. După un ceas de muncă, apa din găleată era încă destul de curată cât să se spele o domniţă pe mâini în ea.

La sfârşit, trase un scaun înalt în spatele tejghelei şi începu să lustruiască toată mulţimea de sticle şi sticluţe cuibărite între cele două butoaie uriaşe. În îndeletnicirea aceasta nu puse nici pe departe atâta sprinteneală şi pricepere cât pentru celelalte, şi se dovedi iute că lustruitul nu era decât un prilej de a atinge şi a lua în mână lucruri. Începu chiar să îngâne ceva, chiar dacă nici nu băgă de seamă, şi s-ar fi oprit dacă ar fi ştiut.

Pe când întorcea sticlele în mâinile lui lungi şi graţioase, mişcarea cunoscută îi descreţi câteva din liniile obosite de pe chip, făcându-l să pară mai tânăr, fără îndoială mai tânăr de treizeci de ani. Cu mult mai tânăr de treizeci. Tânăr pentru un hangiu. Tânăr pentru un bărbat pe chipul căruia mai rămâneau încă atât de multe linii obosite.

Kote urcă până în capul scărilor şi deschise uşa. Odaia lui era simplă, aproape ca de pustnic. În mijloc se afla un şemineu de piatră neagră, două scaune şi o masă mică de scris. Alte mobile nu mai erau, în afară de un pat îngust şi un cufăr mare, închis la culoare, la picioarele patului. Nimic nu împodobea pereţii, nimic nu acoperea podeaua de lemn.

Se auziră paşi pe coridor şi un tânăr intră în odaie, aducând o strachină de tocană aburindă, care mirosea a piper. Avea părul negru şi era plin de şarm, cu un zâmbet uşor şi ochi vicleni.

— N-ai mai stat de mult atât de târziu, zise el, întinzându-i strachina. Pesemne c-au fost poveşti bune în seara asta, Reshi.

Reshi era altul dintre numele hangiului, aproape un nume de alint. Auzindu-l, un colţ al gurii i se curbă într-un zâmbet strâmb. Se aşeză în scaunul adânc din faţa focului.

— Ei, şi ce-ai învăţat astăzi, Bast?

— Astăzi, stăpâne, am învăţat că iubăreţii cei mai mari au văzul mai bun decât cei mai mari cărturari.

— Şi de ce e aşa, Bast? întrebă Kote, cu glasul îmbibat puţin de haz.

Bast închise uşa şi se aşeză în al doilea scaun, întorcându-l în aşa fel încât să fie cu faţa spre foc şi spre învăţătorul său. Avea în mişcări ceva neobişnuit de diafan şi de graţios, ca şi cum ar fi dansat aproape.

— Ei bine, Reshi, toate cărţile pline de învăţături stau înăuntru, unde e lumină proastă. Dar fetele frumoase stau de cele mai multe ori în lumina soarelui şi de aceea e mult mai uşor să le cercetezi pe ele, fără să-ţi pui în primejdie văzul.

Kote încuviinţă din cap.

— Dar un studios deosebit de isteţ ar putea să ia cu el o carte afară şi în felul acesta să-şi îmbunătăţească cunoştinţele fără teama de a-şi înrăutăţi mult iubitul simţ al văzului.

— Aşa m-am gândit şi eu, Reshi. Fiind, de bună seamă, un studios deosebit de isteţ.

— De bună seamă.

— Dar când am găsit un loc la soare unde să pot să citesc, pe dată s-a ivit o fată frumoasă şi nu m-a mai lăsat să mă ocup nicidecum cu cititul, isprăvi Bast pompos.

Kote suspină.

— Oare am dreptate să presupun că n-ai izbutit să citeşti nimic din Celum Tinture azi?

Bast reuşi să pară cât de cât ruşinat.

Uitându-se în foc, Kote încercă în zadar să-şi ia o căutătură aspră.

— Of, Bast, sper că a fost încântătoare ca un vânt cald care bate vara la umbră. Sunt un învăţător prost că o zic, dar mă bucur. Nici eu nu mă simt în stare de vreun lung şir de lecţii chiar acum.

Urmă o clipă de tăcere.

— Pe Carter l-a atacat un scrael în seara asta.

Lui Bast îi pieri zâmbetul cel uşor, desprinzându-i-se de pe chip ca o mască crăpată şi lăsându-l îngrozit şi palid.

— Scraelii? spuse el pierit, ridicându-se pe jumătate în picioare, gata să fugă pe uşă afară, apoi se încruntă, ruşinat, şi se chinui să se aşeze din nou pe scaun. De unde ştii? Cine i-a găsit trupul?

— Trăieşte încă, Bast. El l-a adus înapoi. N-a fost decât unul.

— Nu există aşa ceva, un singur scrael, zise Bast hotărât. Ştii doar foarte bine.

— Ştiu, spuse Kote. Dar tot numai unul a fost.

— Şi l-a omorât? zise Bast. Nu se poate să fi fost un scrael. Poate că...

— Bast, un scrael a fost. L-am văzut, lămuri Kote, aruncându-i o privire gravă. A avut noroc, atâta tot. Chiar dacă a fost rănit rău de tot. Patruzeci şi opt de copci. Aproape că mi-am folosit toată aţa de felcer.

Kote îşi luă strachina de tocană.

— Dacă întreabă cineva, spune-le că bunicul meu a fost strajă la convoiul unui neguţător şi m-a învăţat să curăţ şi să cos o rană. În seara asta au fost prea uluiţi ca să întrebe, dar mâine s-ar putea să-i apuce curiozitatea pe unii. Nu vreau asta.

Suflă în tocană, ridicând un norişor de abur în jurul chipului său.

— Ce-ai făcut cu trupul scraelului?

— Eu unul n-am făcut nimic cu el, zise Kote tăios. Eu unul nu-s decât hangiu. Lucrurile de felul ăsta mă depăşesc cu totul.

— Reshi, nu poţi să-i laşi să bâjbâie prin aşa ceva de unii singuri.

Kote suspină.

— L-au dus la preot. A făcut bine tot ce trebuia, din pricini care mai de care mai greşite.

Bast deschise gura, dar Kote vorbi mai departe înainte să apuce să zică ceva:

— Da, am avut grijă ca groapa să fie destul de adâncă. Da, am avut grijă să pună şi lemn de scoruş pe foc. Da, am avut grijă să ardă mult şi bine până să arunce scraelul în foc. Şi da, am avut grijă să nu păstreze nimeni vreo bucată din el ca amintire.

Se încruntă, aducându-şi sprâncenele laolaltă.

— Nu sunt tâmpit, să ştii.

Bast se linişti vădit, lăsându-se pe spate în scaun.

— Ştiu că nu eşti tâmpit, Reshi. Dar în mai bine de jumătate din oamenii ăştia n-am încredere nici să-şi facă nevoile în partea în care bate vântul.

Păru afundat în gânduri pentru o clipă.

— Nu pot să-mi închipui cum de a fost doar unul.

— Poate că au murit venind peste munţi, îşi dădu Kote cu părerea. Toţi, în afară de ăsta unul.

— Se poate, încuviinţă Bast fără tragere de inimă.

— Poate a fost furtuna de acum două zile, mai zise Kote. O furtună din aia care răstoarnă şi căruţele, cum spuneam noi în trupă. Cu tot vântul şi ploaia, se poate ca unul să se fi rătăcit de turmă.

— Îmi place mai mult ce-ai zis prima dată, Reshi, zise Bast, stânjenit. Trei sau patru scraeli ar trece prin târguşorul ăsta ca... ca...

— Ca un cuţit fierbinte prin unt?

— Mai degrabă ca mai multe cuţite fierbinţi prin câteva zeci de ţărani, zise Bast sec. Oamenii ăştia habar n-au să se apere. Pun rămăşag că nu sunt nici şase săbii în tot târgul. Nu că săbiile ar fi de mare folos în faţa scraelilor.

Urmă o lungă clipă de tăcere plină de gânduri. Apoi Bast începu să se foiască.

— Vreo veste?

Kote dădu din cap.

— N-au ajuns să vorbească şi despre veşti în seara asta. Carter a dat totul peste cap pe când încă mai spuneau poveşti. Asta e ceva, mă gândesc. Or să vină înapoi mâine-seară. În felul ăsta o să am şi eu ceva de făcut.

Kote se jucă leneş cu lingura prin tocană.

— Ar fi trebuit să cumpăr scraelul de la Carter, gândi el cu glas tare. Ar fi putut să-şi cumpere alt cal cu banii ăia. Ar fi venit oameni din toate părţile să-l vadă. Am fi avut şi noi, în sfârşit, niscaiva treabă.

Bast îi aruncă o privire mută şi plină de groază.

— Glumesc, Bast, zise Kote împăciuitor, dând din mâna în care ţinea lingura.

Zâmbi slab.

— Şi totuşi, ar fi fost drăguţ.

— Nu, Reshi, fără nici cea mai mică îndoială că nu ar fi fost drăguţ, zise Bast apăsat. „Ar fi venit oameni din toate părţile să-l vadă“, zise şi el, a bătaie de joc. Zău aşa!

— Treaba ar fi fost drăguţă, lămuri Kote. Orice treabă ar fi drăguţă.

Înfipse lingura înapoi în tocană.

— Orice ar fi drăguţ.

Rămaseră multă vreme în tăcere. Kote se încrunta în jos spre strachina cu tocană pe care o ţinea în mână, cu privirile pierdute.

— Cred că e groaznic aici pentru tine, Bast, zise el până la urmă. Cred că ţi-e urât de nu mai poţi.

Bast dădu din umeri.

— Sunt câteva neveste tinere prin târg. O grămadă de fete.

Rânji ca un copil.

— Îmi găsesc eu singur de lucru.

— Asta-i bine, Bast.

Urmă o altă tăcere. Kote mai luă o îmbucătură, mestecă, înghiţi.

— Ştii, au crezut că-i un duh rău.

Bast ridică iarăşi din umeri.

— S-ar putea să şi fie, Reshi. Iar pentru ei pesemne că-i cel mai bine să creadă asta.

— Ştiu. De fapt, chiar i-am aţâţat. Dar ştii şi tu ce-nseamnă asta, zise el, uitându-se în ochii lui Bast. Fierarul o să facă bani buni în zilele care vin.

Bast avut mare grijă să aibă chipul de necitit.

— Aha.

Kote încuviinţă din cap.

— N-am să-ţi găsesc nicio vină dac-ai să vrei să pleci, Bast. Ai locuri mai bune decât ăsta unde-ai putea să fii.

Bast rămase uluit.

— N-aş putea să plec, Reshi.

Deschise şi închise gura la loc de câteva ori, neştiind ce să zică.

— Cine m-ar mai învăţa pe mine?

Kote rânji şi, pentru o clipă, chipul său arătă cât de tânăr era de fapt. În spatele liniilor obosite şi a privirii blajine de hangiu, nu arăta deloc mai bătrân decât tovarăşul său cu părul negru.

— Chiar aşa, cine? răspunse Kote, arătând spre uşă cu lingura. Hai, treci la citit atunci sau du-te şi hârjoneşte vreo fată. Ştiu bine că ai şi lucruri mai bune de făcut decât să te uiţi la mine cum mănânc.

— De fapt...

— Piei, duh rău! zise Kote, apoi, la jumătatea îmbucăturii de tocană, trecu la o temică rostită destul de prost: Tehus antausa eha!

Bast izbucni într-un râs uimit şi arătă ceva neruşinat cu mâna.

Kote înghiţi şi schimbă iar limba:

— Aroi te dennaleyan!

— Ei, hai, zise Bast dojenitor, pierzându-şi zâmbetul. Asta-i doar jignire.

— Cu pământ şi cu piatră, mă lepăd de tine!

Kote îşi muie degetele în cana de lângă el şi aruncă nepăsător câteva picături spre Bast.

— Departe de mine, vrajă!

— Cu suc de mere? zise Bast, înveselit şi supărat în acelaşi timp, frecând o mărgea de suc de pe cămaşă. Ar face bine să nu păteze.

Kote mai luă o îmbucătură.

— Du-te şi pune-o la înmuiat. Dacă lucrurile iau o întorsătură cu totul deznădăjduită, te sfătuiesc să profiţi de foloasele numeroaselor poţiuni de curăţat care se găsesc în Celum Tinture. Capitolul treisprezece, pare-mi-se.

— Bine, zise Bast, ridicându-se şi mergând până la uşă, cu obişnuitul lui farmec ciudat. Cheamă-mă dacă ai nevoie de ceva.

Închise uşa în urma lui.

Kote mâncă încet, ştergând ultimele urme de tocană cu o bucată de pâine. Se uita pe fereastră în timp ce mânca, sau cel puţin încerca să se uite, căci lumina lămpii făcea sticla să fie ca o oglindă, ascunzând întunericul din spatele ei.

Ochii i se plimbau neliniştiţi prin odaie. Vatra era făcută din aceeaşi piatră neagră ca şi cea de jos. Stătea chiar în mijlocul încăperii, o mică ispravă pe care Kote era foarte mândru că o meşterise. Patul era mic şi umil, iar dacă îl atingeai îţi dădeai seama că salteaua aproape că nici nu exista, atât era de subţire.

Cineva cu multă băgare de seamă ar fi văzut că era un lucru anume de care ochii lui se fereau. Aşa cum te fereşti de privirile unei foste ibovnice la o cină cu ştaif sau de ale unui vechi duşman care şade în faţa ta, de partea cealaltă a unei cârciumi pline de muşterii, târziu în noapte.

Kote încercă să se liniştească, nu izbuti, nu-şi găsi astâmpărul, suspină, se foi în scaun şi, fără să vrea, privirea îi căzu asupra cufărului de la picioarele patului.

Era făcut din roah, un lemn rar, tare, negru ca tăciunele şi neted ca sticla lustruită. Mult preţuit de parfumieri şi de alchimişti, o bucată cât un deget de mare făcea pe puţin cât greutatea sa în aur. Să faci un cufăr întreg din roah era ceva mult mai mult decât un simplu moft.

Cufărul era încuiat de trei ori. Avea o încuietoare de fier, o încuietoare de aramă şi o încuietoare nevăzută. În seara aceea, lemnul umplea odaia cu o mireasmă aproape imperceptibilă de portocală şi fier înăbuşit.

Când căzură asupra cufărului, privirile lui Kote nu săriră iute în lături. Nu alunecară cu viclenie într-o parte, ca şi cum s-ar fi prefăcut că nici nu e acolo. Dar, într-o singură clipă de uitat, pe chip îi reveniră toate liniile pe care plăcerile simple ale zilei le descreţiseră încetul cu încetul. Alinarea pe care i-o dădeau sticlele şi cărţile se şterse cât ai clipi din gene, lăsând în urmă doar nimicnicie şi durere. Pentru o clipă, pe chipul lui se războiră un dor sălbatic şi părerea de rău.

Apoi se făcură nevăzute şi locul lor îl luă chipul trudit al unui hangiu, un om care-şi zicea Kote. Oftă din nou fără să ştie şi se ridică cu greu în picioare.

Îi luă multă vreme până să treacă de cufăr şi să se bage în pat. Şi, odată băgat în pat, îi luă multă vreme până să adoarmă.

Aşa cum ghicise Kote, în seara următoare veniră înapoi la Piatra de Hotar, să mănânce şi să bea. Încercară de câteva ori, fără tragere de inimă, să spună poveşti, dar se lăsară iute păgubaşi. Nimeni nu avea chef de aşa ceva.

Capitolul unu Chapter| Capítulo|uno Erstes Kapitel Κεφάλαιο πρώτο Chapter One Chapitre 1 Capitolo primo 第一章 Pirmas skyrius Hoofdstuk Een Rozdział pierwszy Capítulo I Глава первая Kapitel ett Birinci Bölüm 第一章 Capítulo uno

Loc de duhuri rele ||spirits|evil spirits ||spiriti|cattivi Lugar|de|espíritus|malignos Place of evil spirits Luogo di spiriti maligni Lugar de espíritus malignos

Era doboriş seara, iar şleahta obişnuită se adunase la Piatra de Hotar. It was|fell|evening||nobility|usual||had gathered||Stone||border stone |era|||nobiltà|abituale||si era riunita|||| Era|de doboriş|por la noche|y|la nobleza|habitual|se|había reunido|la|Piedra|de|Hotar It was late in the evening, and the regular flock had gathered at Piatra de Hotar. Era sera tardi e il gregge abituale si era riunito a Piatra de Hotar. Era la caída de la tarde, y la pandilla habitual se había reunido en la Piedra de Límite. Cinci oameni nu erau cine ştie ce şleahtă, însă mai mult de cinci nu prea vedea hanul în ziua de azi, la cum erau vremurile. ||||who|knows||gentry|but|||||||see|the inn|in||||given|||times Cinco|hombres|no|eran|quién|sabe|qué|grupo|pero|más|mucho|de|cinco|no|demasiado|veía|la posada|en|día|de|hoy|como|eran|eran|los tiempos Cinque uomini non erano un granché come gregge, ma più di cinque non è certo quello che si vede alla locanda di questi tempi, per come sono andate le cose. П'ятеро чоловіків не були великою паствою, але більше п'яти навряд чи можна зустріти на заїжджому дворі в наші дні, коли все було так, як було раніше. Cinco personas no eran una gran pandilla, sin embargo, más de cinco no se veían en la posada en estos días, dadas las circunstancias.

Moş Cob îşi intrase în rolul de povestitor şi dătător de poveţe. |||had entered||role||storyteller||giver||advice Abuelo|Cob|su|había entrado|en|el papel|de|narrador|y|dador|de|consejos Babbo Cob si era calato nel ruolo di narratore e raccontatore di storie. El abuelo Cob había asumido su papel de narrador y consejero. Bărbaţii de la tejghea sorbeau din băuturi şi ascultau. |||the counter||||| Los hombres|de|la|barra|sorbían|de|bebidas|y|escuchaban Gli uomini al bancone sorseggiarono i loro drink e ascoltarono. Los hombres en la barra sorbían de sus bebidas y escuchaban. În odaia din spate, un hangiu tânăr stătea nevăzut după uşă, zâmbind în timp ce asculta amănuntele unei poveşti cunoscute. En|la habitación|de|atrás|un|tabernero|joven|estaba|no visto|detrás de|puerta|sonriendo|mientras|tiempo|que|escuchaba|los detalles|de una|historia| Nella stanza sul retro, un giovane locandiere se ne stava nascosto dietro la porta, sorridendo mentre ascoltava i dettagli di una storia familiare. En la habitación de atrás, un joven posadero se mantenía oculto tras la puerta, sonriendo mientras escuchaba los detalles de una historia conocida.

— Şi când s-a deşteptat din somn, Taborlin cel Mare s-a trezit încuiat într-un turn înalt. ||||woke up||||||||||||| Y|cuando|||despertó|de|sueño|Taborlin|el|Grande|||despertó|encerrado||una|torre|alta - And when he awoke from sleep, Taborlin the Great found himself locked in a high tower. - Quando si svegliò dal sonno, Taborlin il Grande si ritrovò chiuso in un'alta torre. — Y cuando despertó de su sueño, Taborlin el Grande se encontró encerrado en una alta torre. Îi luaseră sabia şi-l jecmăniseră de unelte: cheia, banul şi lumânarea îi dispăruseră. |||||they robbed him|||||||| le|habían tomado|espada|y|lo|habían despojado|de|herramientas|la llave|el dinero|y|la vela|le|habían desaparecido Gli avevano preso la spada e lo avevano spogliato dei suoi strumenti: la chiave, la moneta e la candela erano sparite. Le habían quitado la espada y lo habían despojado de herramientas: la llave, el dinero y la vela habían desaparecido. Dar, vedeţi voi, asta nici măcar nu era partea cea mai rea... Pero|ven|ustedes|esto|ni|siquiera|no|era|parte|la|más|mala Ma, vedete, questa non era nemmeno la parte peggiore... Pero, ven, eso ni siquiera era la parte más mala...

Cob se opri o clipă, făcându-i să aştepte încordaţi. Cob|se|detuvo|un|momento|||a|esperen|tensos Cob si fermò per un momento, facendoli attendere con tensione. Cob se detuvo un momento, haciéndolos esperar tensos.

Graham, Jake şi Shep dădură din cap a încuviinţare. Graham|Jake|y|Shep|dieron|de|cabeza|de|aprobación Graham, Jake e Shep hanno fatto un cenno di assenso. Graham, Jake y Shep asintieron. Cei trei prieteni crescuseră împreună, ascultându-i lui Cob poveştile şi nebăgându-i în seamă poveţele. |||||||||||not paying attention to||||advice Los|tres|amigos|crecieron|juntos|||a|Cob|historias|y|||en|cuenta|consejos The three friends had grown up together, listening to Cob's stories and ignoring his stories. I tre amici erano cresciuti insieme, ascoltando i racconti di Cob e ignorando le sue storie. Los tres amigos habían crecido juntos, escuchando las historias de Cob y ignorando sus consejos.

Cob îl studie mai îndeaproape, cu ochi mijiţi, pe cel mai nou şi mai atent dintre puţinii ascultători – ucenicul fierarului. he studies||||closely|||squinted|||||||||||the apprentice|of the blacksmith El|lo|estudió|más|de cerca|con|ojos|entrecerrados|a|el|más|nuevo|y|más|atento|entre|los pocos|oyentes|el aprendiz|del herrero Cob estudió más de cerca, con los ojos entrecerrados, al más nuevo y atento de los pocos oyentes: el aprendiz del herrero.

— Ai habar ce-nseamnă asta, băiete? |a clue||means|| Tienes|idea|||esto|niño — ¿Sabes lo que significa esto, chico?

Toată lumea îi zicea „băiete“ ucenicului de fierar, deşi era cu o palmă mai înalt decât toţi ceilalţi. Toda|la gente|le|decía|niño|del aprendiz|de|herrero|aunque|era|con|una|palma|más|alto|que|todos|los demás Todo el mundo le decía "chico" al aprendiz de herrero, aunque era una palma más alto que todos los demás. După cum se întâmplă în orice târguşor, n-avea să fie scos din „băiete“ decât după ce-i creştea barba de-a binelea sau dacă spărgea nasul vreunuia din cauza asta. ||||||small town|||||||||||||||||||||||| Como|sucede|se|ocurre|en|cualquier|pueblito|||a|ser||de|niño|excepto|después|||crecía|barba|||de verdad|o|si|rompía|nariz|de alguien|de|causa|esto As is the case in any small town, he was not to be removed from the "boys" until his beard had grown long or if he broke someone's nose because of it. Como suele suceder en cualquier pueblito, no iba a ser llamado "chico" hasta que le creciera la barba de verdad o si le rompía la nariz a alguno por eso.

Băiatul dădu încet din cap. El niño|movió|lentamente|de|cabeza The boy nodded slowly. El chico asintió lentamente con la cabeza.

— Chandrienii. the Chandrians los Chandrienii — Los Chandri.

— Aşa e, încuviinţă şi Cob. Así|es|aprueba|y|Cob - That's right, Cob agrees. — Así es, también Cob. Chandrienii. Los Chandrienii Los Chandrians. Toată lumea ştie că focul albastru e unul din semnele lor. Toda|la gente|sabe|que|el fuego|azul|es|uno|de|los signos|de ellos Everyone knows that blue fire is one of their signs. Todo el mundo sabe que el fuego azul es uno de sus signos. Şi Taborlin al nostru... |Taborlin|| Y|Taborlin|nuestro|nuestro Y nuestro Taborlin...

— Dar cum de l-or găsit? Pero|cómo|de|||encontrado - But how did they find him? — ¿Pero cómo lo encontraron? îi tăie vorba flăcăul. |||the boy le|corta|palabra|el joven the lad cuts him off. le interrumpió el joven. Şi de ce nu l-or omorât când or avut prilejul? Y|de|qué|no||ya||||tuvieron|oportunidad And why didn't they kill him when they had the chance? ¿Y por qué no lo mataron cuando tuvieron la oportunidad?

— Taci, acolo, ţi-oi primi toate răspunsurile până la urmă, zise Jake. Cállate|allí|||recibirás|todas|las respuestas|al|al|final|dijo|Jake - Shut up, there, you'll get all your answers eventually, Jake said. — Cállate, ahí, recibirás todas las respuestas al final, dijo Jake. Lasă-l doară să povestească. ||doler|a|cuente Let him tell his story. Déjale que cuente.

— Nu-i nevoie să-l dojeneşti, Jake, spuse Graham. |||||scold||| ||necesario|||regañes|Jake|dijo|Graham — No es necesario que lo regañes, Jake, dijo Graham. Băiatu-i numa' curios. ||solo|curioso El chico solo tiene curiosidad. Vezi-ţi de băutura ta. ||de|bebida|tu Ocúpate de tu bebida.

— Băutura mi-am băut-o, bombăni Jake. La bebida|||||murmuró|Jake — La bebida me la he bebido, murmuró Jake. Mi-ar trebui încă una, da' hangiu' ăsta tot taie frunze la câini în odaia din spate. ||||||oste|||||||||| ||necesitar|otra|una|pero|tabernero|este|siempre|corta|hojas|a|perros|en|habitación|de|atrás Me haría falta otra, pero este tabernero sigue cortando hojas a los perros en la habitación de atrás.

— Hei! ¡Hola — ¡Eh! Li-i sete oamenilor aici! ||sed|de las personas|aquí ¡Los hombres aquí tienen sed!

Hangiul se ivi cu cinci străchini de tocană şi două pâini rotunde, calde încă. the Hangiul|||||bowls|||||||| El tabernero|se|apareció|con|cinco|platos|de|estofado|y|dos|panes|redondos|calientes|todavía El tabernero apareció con cinco platos de guiso y dos panes redondos, aún calientes. Le mai turnă un rând de bere lui Jake, Shep şi lui Moş Cob, mişcându-se cu spor de colo până colo. |||||||||||||||||with zeal|||| Les|aún|sirvió|una|ronda|de|cerveza|a|Jake|Shep|y|a|Abuelo|Cob|||con|prisa|de|un lado|hasta|el otro lado Les sirvió otra ronda de cerveza a Jake, Shep y al viejo Cob, moviéndose de un lado a otro con diligencia.

Povestea avu de aşteptat câtă vreme bărbaţii erau prinşi cu îmbucatul. The story||||||||||eating La historia|tuvo|de|esperar|cuánto|tiempo|los hombres|estaban|ocupados|con|comer La historia tuvo que esperar mientras los hombres estaban ocupados comiendo. Moş Cob îşi înfuleca strachina de tocană aşa cum poate numai cine a rămas holtei toată viaţa. |||gobble|plate||||||||||bachelor|| Abuelo|Cob|su||plato hondo|de|estofado|así|como|puede|solo|quien|ha|quedado|soltero|toda|vida El abuelo Cob devoraba su plato de guiso como solo puede hacerlo quien ha permanecido soltero toda su vida. Pe când ceilalţi încă mai suflau în străchini, să nu se ardă, el îşi isprăvi şi ultima îmbucătură de pâine şi se puse din nou pe povestit. ||||||||||||||finished|||bite||||||||| Al|cuando|los demás|todavía|más|soplaban|en|platos|para|no|se|quemen|él|su|terminó|y|última|bocado|de|pan|y|se|puso|de|nuevo|a|contar Mientras los demás aún soplaban en sus platos para no quemarse, él terminó su último bocado de pan y volvió a contar historias.

— Ei, şi Taborlin trebuia să scape de-acolo, da' când s-a uitat împrejurul său, a văzut că temniţa n-avea uşă. ||||||||||||||||||the prison||| Ey|y|Taborlin|debía|a|escapar|||pero|cuando||él|||||vio|que|la prisión|||puerta — Bueno, y Taborlin tenía que escapar de allí, pero cuando miró a su alrededor, vio que la prisión no tenía puerta. Şi nici ferestre. ||windows Y|ni|ventanas Y tampoco ventanas. De jur împrejur nu era decât piatră, netedă şi tare. |all around||||||smooth||hard De|alrededor|de|no|era|más que|piedra|lisa|y|dura Alrededor no había más que piedra, lisa y dura. Era o temniţă din care nu mai scăpase nimeni. Era|una|prisión|de|la que|no|más|había escapado|nadie Era una prisión de la que nadie había escapado. Dar Taborlin ştia numele tuturor lucrurilor, şi- atunci toate erau la porunca lui. |||||||||||command| Pero|Taborlin|sabía|el nombre|de todas|cosas|y|entonces|todas|estaban|a|orden|de él Pero Taborlin conocía el nombre de todas las cosas, y entonces todas estaban a su mando. El a zis pietrei: „Sfărâmă-te!“ şi piatra s-a sfărâmat. ||||break||||||broken Él|(verbo auxiliar)|dijo|a la piedra|||y|la piedra|||rompió Él dijo a la piedra: "¡Destrúyete!" y la piedra se destruyó. Zidul s-a sfâşiat ca o foaie de hârtie şi Taborlin a văzut cerul şi a tras în piept aerul dulce de primăvară. the Wall|||tore||||||||||||||||||| La pared||(verbo auxiliar)|||||de|||||||||||||||primavera La pared se rasgó como una hoja de papel y Taborlin vio el cielo y respiró el dulce aire de primavera. A mers până la marginea temniţei, s-a uitat în jos şi, fără să se mai gândească, a păşit în gol... |||||the prison||||||||||||||| (verbo auxiliar)|caminó|hasta|la|borde|de la prisión||(verbo auxiliar)||en|||||||||||vacío Caminó hasta el borde de la prisión, miró hacia abajo y, sin pensarlo más, dio un paso al vacío...

Băiatul făcu ochii mari: El niño|abrió|ojos|grandes El chico abrió los ojos como platos:

— Nu se poate! No|(verbo reflexivo)|puede — ¡No puede ser!

Cob încuviinţă grav din cap. El hombre|asiente|seriamente|de|cabeza Asintió gravemente con la cabeza.

— Şi astfel, Taborlin a căzut, dar nu şi-a pierdut nicidecum cumpătul. Y|así|Taborlin|(verbo auxiliar)|caído|pero|no|||perdido|de ninguna manera|autocontrol — Y así, Taborlin cayó, pero no perdió en absoluto la compostura. Căci el ştia numele vântului, şi atunci vântul îl asculta. Porque|él|sabía|nombre|del viento|y|entonces|el viento|lo|escuchaba Porque él conocía el nombre del viento, y entonces el viento lo escuchaba. El a vorbit cu vântul, şi vântul l-a îmbrăţişat şi l-a legănat. Él|(verbo auxiliar)|habló|con|el viento|y||||abrazó|y|||meció Habló con el viento, y el viento lo abrazó y lo meció. L-a purtat până la pământ, uşor ca pe un puf de păpădie, şi l-a aşezat în picioare, gingaş ca dezmierdarea unei mame. ||||||||||||dandelion|||||||delicate||caressing|| ||llevó|hasta|al|suelo|ligero|como|a|un|diente|de|diente de león|y|||puso|en|pie|delicado|como|el cariño|de una|madre Lo llevó hasta el suelo, ligero como un diente de león, y lo puso de pie, delicado como el cariño de una madre. Şi când a ajuns jos şi a dus mâna la coastă, unde îl înjunghiaseră, a simţit că de-abia dacă avea o zgârietură. |||||||||||||stabbed him|||||||||scratch |||||||||||||avevano accoltellato||||||||| Y|cuando|(verbo auxiliar)|llegó|abajo|y|(verbo auxiliar)|llevó|mano|a|costado|donde|lo|apuñalaron|(verbo auxiliar)|sintió|que|||si|tenía|una|rasguño Y cuando llegó abajo y se llevó la mano a la costilla, donde lo habían apuñalado, sintió que apenas tenía un rasguño. Acuma, poate că n-a fost decât un pic de noroc, zise Cob ducând mâna la nas cu înţeles, sau poate avea cumva de-a face cu talismanul pe care îl purta pe sub cămaşă. Ahora|tal vez|que|||sido|más que|un|poco|de|suerte|dijo|Cob|llevando|mano|al|nariz|con|significado|o|tal vez|tenía|de alguna manera|||hacer|con|el talismán|bajo|||||bajo|camisa Ahora, puede que solo haya sido un poco de suerte, dijo Cob llevándose la mano a la nariz con significado, o tal vez tuviera algo que ver con el talismán que llevaba debajo de la camisa.

Moş Cob se aşeză mai bine în scaun, bucuros că are prilejul să povestească mai cu de-amănuntul. |||||||||||||||||in detail Abuelo|Cob|se|sentó|más|bien|en|silla|feliz|que|tiene|la oportunidad|de|contar|más|con|| El anciano Cob se acomodó mejor en la silla, contento de tener la oportunidad de contar con más detalle.

— Cu câteva zile mai-nainte, lui Taborlin îi ieşise în cale un spoitor. ||||||||||||a painter Hace|unos|días|||a|Taborlin|le|había salido|en|camino|un| — Unos días antes, a Taborlin se le cruzó un pintor. Şi chiar dacă nici el n-avea mare lucru de mâncare, Taborlin şi-a împărţit merindele cu moşneagul. |||||||||||||||provisions||the old man Y|incluso|si|tampoco|él|||mucho|cosa|de|comida|Taborlin|||compartió|provisiones|con|el anciano Y aunque él tampoco tenía mucho que comer, Taborlin compartió sus provisiones con el anciano.

— Chiar aşa se şi cade, îi zise Graham încet băiatului. Just|like this|himself|also|falls|to him|said|Graham|quietly|to the boy — Así es como se hace, le dijo Graham al chico en voz baja. Doar ştie toată lumea: „De miluieşti un spoitor, te răsplăteşte mai cu spor“. |||||you help||sower||rewards||| Solo|sabe|toda|la gente|Si|ayudas|un||te|recompensa|más|con|esfuerzo Everyone knows: "If you pity a spoiler, he will reward you more abundantly." Todo el mundo lo sabe: "Si ayudas a un pintor, te recompensará con más generosidad".

— Nu, nu, mormăi Jake. ||murmur| No|no|murmuró|Jake — No, no, murmuró Jake. Zi-o aşa cum trebuie: „La nevoie de-i dai ajutor, ai răsplată-ndoită de la spoitor“. |||||||||||||double reward||| ||así|como|debe|En|necesidad|de||||||||el| Dilo como debe ser: "En caso de que le des ayuda, recibirás una recompensa doble del pintor".

— De fapt, vă lipseşte mai mult de jumătate, zise el, stând în picioare în spatele tejghelei: |||||||||||||||the counter De|hecho|les|falta|más|de||mitad|dijo|él|estando|en|pie|en|detrás de|mostrador — De hecho, les falta más de la mitad, dijo él, de pie detrás del mostrador:

Spoitorul mereu datoria-şi plăteşte: the Sower||debt||pays El deudor|siempre|||paga El que sirve siempre paga su deuda:

Cuvenită plată, cui cu el se tocmeşte, due||||||negotiates debida|pago|a quien|con|él|se|negocia Pago justo, a quien se negocia con él,

Îndoită plată, celui ce-l miluieşte, doubled|||||has mercy Doblada|paga|al que|||beneficia Pago doble, para quien da limosna,

Întreită plată, pentru cine-l jigneşte. triple|||||offends triplicada|pago|para|||ofende Pago triple, para quien lo ofende.

Muşteriii mai că se mirară să-l vadă pe Kote acolo. the customers|||||||||Kote (name)| Los clientes|apenas|que|se|sorprendieron|||ver|a|Kote|allí Los clientes casi se sorprendieron al ver a Kote allí. Veneau la han doboriş de doboriş de luni de zile, iar Kote nu deschisese niciodată gura să zică ceva de la el. |||the tavern||||||||||had opened|||||||| Venían|al|hán|de|de||de||de||||||||||||él| Venían a la posada durante meses y Kote nunca había abierto la boca para decir algo por su cuenta. Nici că te puteai aştepta la altceva, de bună seamă. Ni|que|te|podías|esperar|a|otra cosa|de|buena|certeza Ni siquiera podías esperar otra cosa, por supuesto. Venise în târg abia de un an şi ceva. Venía|en|mercado|apenas|desde|un|año|y|algo Había llegado al pueblo apenas hace un año y algo. Era încă străin. Era|todavía|extraño Todavía era un extraño. Ucenicul fierarului trăise aici de la unsprezece ani şi tot i se zicea „băiatul ăla din Rannish“, de parcă Rannish ar fi fost vreo ţară străină, nu un târg la mai puţin de nouăsprezece kilometri depărtare. ||||||||||||||||Rannish||||||||||||town||||||| El aprendiz|del herrero|había vivido|aquí|desde|los|once|años|y|aún|le|se|decía|el niño|ese|de|Rannish|de|como si|Rannish|hubiera|sido||algún|país|extranjera|no|un|pueblo|a|menos||de|diecinueve|kilómetros|distancia El aprendiz del herrero había vivido aquí desde hacía once años y aún le decían "ese chico de Rannish", como si Rannish fuera un país extranjero, no un pueblo a menos de diecinueve kilómetros de distancia.

— Aşa am auzit şi eu odată, spuse Kote ca să spargă tăcerea; se vedea bine că se ruşinase de ce zisese. so|||||||||||||||||||| Así|he|oído|también|yo|una vez|dijo|Kote|para|(partícula verbal)|romper|el silencio|(pronombre reflexivo)|veía|bien|que|(pronombre reflexivo)|había avergonzado|de|lo que|había dicho — Así lo escuché una vez, dijo Kote para romper el silencio; se veía bien que se había sonrojado por lo que había dicho.

— Ei, şi talismanul ăsta făcea o baniţă întreagă de coroane de aur, da' pentru că Taborlin se milostivise de el spoitorul i l-a vândut pe un ban de fier, un ban de aramă şi un ban de argint. |||||||||crowns||||||||had mercy||||||||||||||||||||| Ey|y|el talismán|este|hacía|una|moneda|entera|de|coronas|de|oro|pero|porque|que|Taborlin|se|compadeció|de|él||y|||vendió|por|un|moneda|de|hierro|un|moneda|de|bronce|y|un|moneda|de|plata — Bueno, y este talismán valía una fortuna en coronas de oro, pero como Taborlin se había apiadado de él, el pintor se lo vendió por un centavo de hierro, un centavo de bronce y un centavo de plata. Era negru ca miezul nopţii şi rece ca gheaţa, da' câtă vreme îl avea la gât, Taborlin avea să fie ferit de toate lucrurile rele. |||the middle|||||||||||||||||protected|||| Era|negro|como|medianoche|de la noche|y|frío|como|hielo|pero|cuanta|tiempo|lo|tenía|al|cuello|Taborlin|tenía|a|ser|protegido|de|todas|las cosas|malas Era negro como la medianoche y frío como el hielo, pero mientras lo tuviera colgado del cuello, Taborlin estaría protegido de todas las cosas malas. Duhuri şi de-astea. Espíritus|y|| Espíritus y cosas así.

— Ce-aş mai da şi io să am aşa ceva în ziua de azi, zise Shep întunecat. ||||and|I|||||||||||gloomy ||más|tuviera|también|yo|para|tener|así|algo|en|día|de|hoy|dijo|Shep|sombrío — Lo que daría yo por tener algo así hoy en día, dijo Shep sombríamente.

Toată seara, Shep băuse cel mai mult şi vorbise cel mai puţin dintre toţi. |||drank|||||||||| Toda|la noche|Shep|bebió|el|más|mucho|y|habló|el|menos|poco|de entre|todos Toda la noche, Shep había bebido más que nadie y había hablado menos que todos. Toată lumea ştia că se petrecuse ceva rău la el la fermă aprinzişul trecut, dar, cum îi erau prieteni buni, ceilalţi ştiau că nu trebuie să-l bată la cap să le dea mai multe amănunte. ||||||||||||last|||||||||||||||||||||||details Toda|la gente|sabía|que|(pronombre reflexivo)|había ocurrido|algo|malo|en|él|la|granja|otoño|pasado|pero|como|(pronombre de objeto indirecto)|eran|amigos|buenos|los demás|sabían|que|no|deben|(partícula de subjuntivo)||molesten|(preposición)|cabeza|(partícula de subjuntivo)|(pronombre de objeto indirecto)|diera|más|muchos|detalles Everyone knew that something bad had happened on his farm the previous day, but as they were good friends of his, the others knew better than to pester him for more details. Todo el mundo sabía que había pasado algo malo en su granja el verano pasado, pero, como eran buenos amigos, los demás sabían que no debían presionarlo para que diera más detalles. Cel puţin nu cât încă era aşa devreme, nu cât încă erau cu toţii atât de treji. ||||||||||||||||sober Al|menos|no|tan|todavía|era|tan|temprano|no|tan|todavía|estaban|con||tan|de|despiertos Al menos no mientras todavía era tan temprano, no mientras todos estaban tan despiertos.

— Mda, toţi am da, zise Moş Cob înţelept, luând o înghiţitură lungă de bere. ||||||||||gulp||| Mmm|todos|habríamos|dado|dijo|Abuelo|Cob|sabio|tomando|una|sorbo|larga|de|cerveza — Mmm, todos lo haríamos, dijo el anciano Cob sabiamente, tomando un largo trago de cerveza.

— Nu ştiam că Chandrienii îs duhuri rele, zise băiatul. |||the Chandrians|are|||| No|sabía|que|los Chandrienios|son|espíritus|malignos|dijo|el niño — No sabía que los Chandriens eran espíritus malignos, dijo el chico. Am auzit că... He escuchado|oído|que He oído que...

— Păi, nici nu-s duhuri rele, zise Jake cu hotărâre. |||||||||determination Pues|ni|||espíritus|malignos|dijo|Jake|con|determinación — Pues, ni siquiera son espíritus malignos, dijo Jake con determinación. Sunt primii şase oameni care n-or vrut să aleagă calea lui Tehlu, şi El i-o blestemat să pribegească prin cele patru colţuri... ||||||||||||Tehlu|||||cursed||wander|||| Son|primeros|seis|hombres|que|||querido|a|elegir|camino|de|Tehlu|y|Él|||maldecido|a|vagar|por|los|cuatro|rincones Son los primeros seis hombres que no quisieron elegir el camino de Tehlu, y Él los maldijo a vagar por los cuatro rincones...

— Cine spune povestea asta, eu sau tu, Jacob Walker? Quién|cuenta|la historia|esto|yo|o|tú|Jacob|Walker — ¿Quién cuenta esta historia, yo o tú, Jacob Walker? spuse Cob cu asprime. dijo|Cob|con|aspereza dijo Cob con severidad. Dacă o zici tu, eu unul te las să-i dai-nainte. |||||||let|||| Si|la|dices|tú|yo|uno|te|dejo|||| Si tú lo dices, yo te dejo que sigas adelante.

Cei doi se uitară lung unul la altul, cu nişte căutături aprige. |||||||||||intense gazes Los|dos|se|miraron|largo|uno|a|otro|con|unas|miradas|intensas Los dos se miraron fijamente el uno al otro, con miradas intensas. Până la urmă, Jake îşi plecă privirea, mormăind ceva ce ar fi putut însemna că-i pare rău. Hasta|la|final|Jake|su|bajó|mirada|murmurando|algo|que|podría|haber|podido|significar|||parece|mal Al final, Jake desvió la mirada, murmurando algo que podría haber significado que lo sentía.

— Chiar asta-i taina Chandrienilor, lămuri el. just|||the secret|of the Chandrians|explained| Just|||secret|of the Chandriens|clarified|he — Esa la verdadera esencia de los Chandrien. De unde vin? De|dónde|vengo ¿De dónde vienen? Unde se duc după ce-şi isprăvesc faptele sângeroase? ||||||finish|deeds|bloody Dónde|(verbo reflexivo)|van|después de|||terminan|los hechos|sangrientos ¿A dónde van después de completar sus actos sangrientos? Ce sunt, oameni care şi-au vândut sufletele? Qué|son|personas|que|||vendido|almas ¿Qué son, personas que han vendido sus almas? Duhuri rele? Espíritus|malignos ¿Demonios? Stafii? ghosts Fantasmas ¿Fantamas? Nimeni nu ştie. Nadie|no|sabe Nadie lo sabe. Chiar dacă, zise Cob aruncându-i lui Jake o privire plină de dispreţ, orice neisprăvit pretinde că ştie... Aunque|si|dijo|Cob|||a|Jake|una|mirada|llena|de|desprecio|cualquier|fracasado|pretende|que|sabe Incluso si, dijo Cob lanzándole a Jake una mirada llena de desprecio, cualquier fracasado afirma que sabe...

De acolo, povestea lăsă locul ciondănelilor – despre adevărata fire a Chandrienilor, despre semnele care le însoţeau venirea şi dacă talismanul l-ar fi păzit pe Taborlin de tâlhari sau de câini turbaţi, sau de căzăturile de pe cal. |||||the squabbles|||||||||||||||||||||||||||||falls||| De|allí|la historia|dejó|el lugar|de las discusiones|sobre|verdadera|naturaleza|de|los Chandrians|sobre|las señales|que|les|acompañaban|llegada|y|si|el talismán|||hubiera|protegido|a|Taborlin|de|ladrones|o|de|perros|rabiosos|o|de|caídas|de|de|caballo Desde allí, la historia dejó lugar a las disputas - sobre la verdadera naturaleza de los Chandriens, sobre los signos que acompañaban su llegada y si el talismán habría protegido a Taborlin de los ladrones o de los perros rabiosos, o de las caídas del caballo. Discuţiile se aprinseseră bine de tot când uşa de la intrarea în han se deschise brusc şi cu zgomot. ||||||||||||||opened||||noise Las discusiones|se|habían encendido|bien|de|todo|cuando|la puerta|de|la|entrada|en|posada|se|abrió|de repente|y|con|ruido Las discusiones se habían encendido bien cuando la puerta de entrada a la posada se abrió de repente y con ruido.

Jake se uită într-acolo. Jake|se|mira|| Jake miró en esa dirección.

— Era şi vremea să vii, Carter. Era|y|hora|a|vinieras|Carter — Ya era hora de que vinieras, Carter. Zi-i şi tu zevzecului ăstuia care-i deosebirea dintre un duh rău şi-un câine. ||||you fool|this|||difference||||||| ||y|tú|tonto|este|||la diferencia|entre|un|espíritu|maligno|||perro Dile y tú a este tonto cuál es la diferencia entre un espíritu maligno y un perro. Toată lumea şt... Toda|la gente|sabe Todo el mundo sabe...

Jake îşi curmă vorba la jumătate şi se grăbi să ajungă la uşă. ||stops|||||||||| Jake|su|detiene|palabra|a|mitad|y|se|apresuró|a|llegar|a|puerta Jake interrumpió su frase a la mitad y se apresuró a llegar a la puerta.

— Doamne păzeşte, tu ce-ai păţit? |protect|||| Señor|protege|tú|||sufrido — Dios nos proteja, ¿qué te ha pasado?

Carter păşi în lumină, cu chipul palid şi mânjit de sânge. |stepped||||face|pale||smeared|| Carter|caminó|en|luz|con|rostro|pálido|y|manchado|de|sangre Carter dio un paso hacia la luz, con el rostro pálido y manchado de sangre. Ţinea la piept o pătură veche de cal. Sostenía|la|pecho|una|manta|vieja|de|caballo Sostenía en su pecho una manta vieja de caballo. Arăta straniu şi hidos, ca şi cum ar fi fost învelite în ea o grămadă de surcele puse alandala. |strange||ugly|||||||||||||sticks||haphazardly Pare|extraño|y|horrible|como|y|cómo|hubiera|sido||envueltas|en|ella|un|montón|de|astillas|puestas|desordenadamente Se veía extraño y horrible, como si dentro de ella hubiera un montón de ramas puestas al azar.

Văzând în ce hal e, prietenii lui Carter săriră de pe scaune şi se repeziră spre el. ||||||||||||||rushed|| Viendo|en|qué|estado|está|los amigos|de|Carter|saltaron|de|sobre|sillas|y|se|lanzaron|hacia|él Al ver en qué estado estaba, los amigos de Carter saltaron de sus sillas y se apresuraron hacia él.

— N-am nimic, le zise, înaintând încet prin sala mare a hanului. ||nada|le|dijo|avanzando|despacio|por|sala|grande|del|mesón — No tengo nada, les dijo, avanzando lentamente por la gran sala de la posada.

Avea un fel de tresărire sălbatică în priviri, ca la caii sperioşi. ||||wild startle||||||| Tenía|un|tipo|de|sobresalto|salvaje|en|miradas|como|los|caballos|asustados Tenía una especie de temblor salvaje en la mirada, como los caballos asustados.

— N-am nimic. ||nada — No tengo nada. N-am nimic. ||nada No tengo nada.

Trânti pătura pe masa cea mai apropiată, iar bocceaua se lovi cu zgomot de lemn, ca şi cum ar fi fost plină de pietre. he threw||||||||the box||||noise||||||||||| Tiró|la manta|sobre|la mesa|la|más|cercana|y|la maleta|se||con|ruido|de|madera|como|y|cómo|habría|sido|estaba|llena|de|piedras Arrojó la manta sobre la mesa más cercana, y la mochila golpeó ruidosamente contra la madera, como si estuviera llena de piedras. Peste tot pe haine avea numai tăieturi lungi şi drepte. Por|todo|en|ropa|tenía|solo|cortes|largos|y|rectos Por todas partes en su ropa tenía solo cortes largos y rectos. Cămaşa cenuşie, ferfeniţită, atârna pe el, mai puţin pe unde îi stătea lipită de trup, pătată cu un roşu-închis şi posac. |gray|tattered|hung||||||||||||||||||sullen La camisa|cenicienta|arrugada|colgaba|sobre|él|más|poco|sobre|donde|le|estaba|pegada|de|cuerpo|manchada|con|un|||y|triste La camisa gris, hecha jirones, colgaba de él, menos donde le quedaba pegada al cuerpo, manchada de un rojo oscuro y sombrío.

Graham încercă să-l facă să se aşeze pe un scaun. |||||||sit||| Graham|intentó|a||||se|sentara|en|una|silla Graham intentó hacer que se sentara en una silla.

— Doamne, Maica Domnului! Señor|Madre|del Señor — ¡Dios mío, Madre de Dios! Şezi jos, Carter! sit|| Siéntate|abajo|Carter ¡Siéntate, Carter! Ce-ai păţit? ||pasado ¿Qué te ha pasado? Şezi, şezi. Siéntate| Siéntate, siéntate.

Carter dădu cu încăpăţânare din cap. |||stubbornness|| Carter|dio|con|terquedad|de|cabeza Carter movió la cabeza con obstinación.

— V-am zis, n-am nimic. ||dicho|||nada — Les dije, no tengo nada. Nu-s rănit aşa rău. ||herido|tan|mal No estoy herido tan mal.

— Câţi au fost? Cuántos|han|sido — ¿Cuántos fueron? întrebă Graham. preguntó|Graham preguntó Graham.

— Unul, răspunse Carter. Uno|respondió|Carter — Uno, respondió Carter. Dar n-a fost ce credeţi voi... Pero|||sido|lo que|creen|ustedes Pero no fue lo que ustedes creen...

— Fir-ar să fie de treabă! ||de|treabă|| — ¡Maldita sea la cosa! Ţi-am mai spus eu ţie, Carter, izbucni Moş Cob, cu felul acela de mânie înfricoşată pe care n-o simt decât rudele şi prietenii cei mai apropiaţi. |||||||burst|||||||||||||||||||| ||más|dicho|yo|a ti|Carter|estalló|Abuelo|Cob|con|manera|esa|de|ira|aterrorizada|en|que|||siento|sino|los parientes|y|los amigos|los|más| Te lo he dicho antes, Carter, estalló el abuelo Cob, con ese tipo de ira aterradora que solo sienten los parientes y los amigos más cercanos. Ţi-am tot spus de luni de zile. ||todo|dicho|desde|lunes|de|días Te lo he estado diciendo durante meses. Nu mai poţi să te duci singur. No|más|puedes|a|te|vas|solo No puedes ir solo. Nici măcar până la Baeden. ||||Baeden (1) Ni|siquiera|hasta|el|Baeden Ni siquiera hasta Baeden. E plin de primejdii. |||dangers Es|lleno|de|peligros Está lleno de peligros.

Jake îi puse bătrânului o mână pe braţ, făcându-l să tacă. |||||||arm|||| Jake|le|puso|al anciano|una|mano|sobre|brazo|||a|callar Jake le puso al anciano una mano en el brazo, haciéndolo callar.

— Şezi numai, zise Graham, care încă se chinuia să-l îndrepte pe Carter spre scaun. |||||||struggled||||||| Siéntate|solo|dijo|Graham|que|todavía|se|esforzaba|||dirigir|a|Carter|hacia|silla — Siéntate, dijo Graham, que aún luchaba por enderezar a Carter hacia la silla. Hai să dăm jos cămaşa asta de pe tine şi să te curăţăm. ||||||||||||clean Vamos|a|quitar|abajo|camisa|esta|de|sobre|ti|y|a|te|limpiemos Vamos a quitarte esta camisa y a limpiarte.

Carter dădu iar din cap. Carter|dio|otra vez|de|cabeza Carter volvió a sacudir la cabeza.

— N-am nimic. ||nada — No tengo nada. M-am ales cu niscaiva tăieturi, dar grosul sângelui nu-i al meu, e al lui Nelly. ||||some||||||||||||Nelly's ||elegido|con|algunas|cortaduras|pero|la mayor parte|de sangre|||de|mío|es|de|él|Nelly Me quedé con algunas cortaduras, pero la mayor parte de la sangre no es mía, es de Nelly. Pe ea a sărit. A|ella|(verbo auxiliar)|saltado A ella la atacó. A omorât-o cam la trei kilometri de târg, dincolo de Podul Vechi. (verbo auxiliar)|||aproximadamente|a|tres|kilómetros|de|mercado|más allá|de|Puente|Viejo La mató a unos tres kilómetros del pueblo, más allá del Puente Viejo.

Vestea fu urmată de câteva clipe de tăcere gravă. La noticia|fue|seguida|de|unos|momentos|de|silencio|grave La noticia fue seguida de unos momentos de grave silencio. Ucenicul fierarului îi puse o mână pe umăr lui Carter, în semn de compătimire. |of the blacksmith|||||||||||| El aprendiz|del herrero|le|puso|una|mano|sobre|hombro|a|Carter|en|señal|de|compasión El aprendiz del herrero le puso una mano en el hombro a Carter, en señal de compasión.

— Fir-ar! — ¡Maldita sea! Asta-i rău. ||malo Esto es malo. Şi era aşa de blândă, ca un miel! Y|era|tan|de|dulce|como|un|cordero ¡Y era tan dócil, como un cordero! Nu-ncerca niciodată să muşte sau să dea cu piciorul când o aduceai s-o potcovim. |||||||||||||||shoe her ||nunca|a|morder|o||dar|con|la|cuando|la|traías|||herrar Nunca intentes morder o patear cuando la traías para herrarla. Cel mai bun cal din târg. El|más|bueno|caballo|de|mercado El mejor caballo del mercado. Fir-ar! ¡Maldita sea! Îmi... Me Yo...

Nu-şi mai găsi cuvintele. ||más|encontró|las palabras No podía encontrar las palabras.

— Fir-ar! — ¡Maldita sea! Nici nu ştiu ce să zic, isprăvi băiatul, uitându-se în stânga şi-n dreapta neputincios. |||||||||||||||helpless Ni|no|sé|qué|(verbo auxiliar)|diga|terminó|el niño|||a|izquierda|y||derecha|impotente Ni siquiera sé qué decir, terminó el chico, mirando a la izquierda y a la derecha impotente.

Cob izbuti, în sfârşit, să scape din strânsoarea lui Jake. |||||||clutches||Jake Cob|logró|en|finalmente|(partícula verbal)|escapar|de|la trampa|de Jake|Jake Cob finalmente logró escapar de las garras de Jake.

— Ţi-am spus eu ţie, zise el din nou, dând din deget spre Carter în semn de mustrare. |||||||||||||||||reprimand ||dicho|yo|a ti|dijo|él|de|nuevo|señalando|con|dedo|hacia|Carter|en|señal|de|reproche — Te lo dije, dijo de nuevo, señalando a Carter con el dedo en señal de reproche. Mai nou umblă tot felul de oameni, care-ar fi în stare să te omoare şi pentru câţiva bănuţi, darămite pentru un cal şi o căruţă. |||||||||||||||||||let alone|||||| Más|nuevo|andan|todo|tipo|de|personas|||estar|en|condición|de|te|mate|y|por|algunos|centavos|mucho menos|por|un|caballo|y|una|carreta Ahora andan todo tipo de personas que estarían dispuestas a matarte incluso por unos pocos centavos, y mucho más por un caballo y una carreta. Şi acum ce-ai de gând să faci? Y|ahora|||de|pensar|a|hacer ¿Y ahora qué piensas hacer? Să tragi tu la căruţă? (verbo auxiliar)|tires|tú|la|carreta ¿Vas a tirar tú del carro?

Urmă o tăcere plină de stânjeneală. |||||embarrassment Sigue|una|silencio|llena|de|vergüenza Siguió un silencio lleno de incomodidad. Jake şi Cob îşi aruncau priviri urâte, pe când ceilalţi nu ştiau ce să mai spună şi ce să facă să-şi mai aline prietenul. |||||glances|ugly||||||||||||||to|||alleviate| Jake|y|Cob|se|lanzaban|miradas|feas|mientras|cuando|los demás|no|sabían|qué|(partícula verbal)|más|dijeran|y|qué|(partícula verbal)|hicieran|||más|alivie|amigo Jake y Cob se lanzaban miradas feas, mientras los demás no sabían qué más decir ni qué hacer para consolar a su amigo.

Hangiul se mişca în vremea asta cu grijă. the hangman||||||| Hangiul|se|mueve|en|tiempo|esto|con|cuidado El Hangiul se movía con cuidado en ese momento. Cu tot felul de lucruri în braţe, îl ocoli sprinten pe Shep şi începu să le orânduiască pe una dintre mesele din apropiere: o strachină de apă clocotită, foarfeci, nişte fâşii de pânză curată, câteva sticluţe, ac şi aţă de felcer. ||||||||circumvented|quickly|||||||organize|||||||||||boiling|scissors||strips||cloth|||bottles|pieces||strips||things Con|todo|tipo|de|cosas|en|brazos|lo||rápidamente|a|Shep|y|comenzó|a|les|organizar|en|una|de||de|cercanía|una|cuenco|de|agua|hirviendo|tijeras|unos|tiras|de|tela|limpia|unas|botellitas|aguja|y|hilo|de|curandero Con todo tipo de cosas en los brazos, esquivó ágilmente a Shep y comenzó a organizar todo en una de las mesas cercanas: un plato de agua hirviendo, tijeras, algunas tiras de tela limpia, un par de frascos, aguja e hilo de curandero.

— Nu s-ar fi întâmplat aşa ceva dacă m-ai fi ascultat tu pe mine, mormăi Moş Cob. No|||estado|ocurrido|así|algo|si|||hubieras|escuchado|tú|a|mí|murmuró|Abuelo|Cob — No habría pasado esto si me hubieras escuchado, murmuró el abuelo Cob.

Jake încercă să-l facă să tacă, dar Cob nu se lăsă cu una, cu două. Jake|intentó|lo||||callar|pero|Cob|no|se|dejó|con|una|con|dos Jake intentó hacerlo callar, pero Cob no se dejó con facilidad.

— Nu fac decât s-o spun pe-a' dreaptă. No|hago|más que|||digo|||derecha — No hago más que decirlo directamente. E mai mare necazul cu Nelly, dar măcar acum ar face bine s-asculte, altfel o păţeşte şi el. ||||||||||||||||will suffer|| Es|más|grande|problema|con|Nelly|pero|al menos|ahora|debería|hacer|bien|||de lo contrario|ella|le pasará|y|él El problema con Nelly es mayor, pero al menos ahora sería bueno que escuchara, de lo contrario, él también se las verá mal. N-ai cum să ai aşa noroc de două ori, cu oameni ca ăştia. |||||||||||||these |tener||||tal|suerte|de|dos|veces|con|personas|como|estos No puedes tener tanta suerte dos veces, con gente como esta.

Carter strânse din buze, fără să zică nimic. Carter||||||| Carter|apretó|de|labios|sin|que|dijera|nada Carter apretó los labios, sin decir nada. Se întinse şi trase de un colţ al păturii pline de sânge. Se|estiró|y|tiró|de|un|rincón|de|la manta|llena|de|sangre Se extendió y tiró de una esquina de la manta llena de sangre. Lucrul dinăuntru, orice ar fi fost, se rostogoli şi se încurcă în pătură. |||||||rolled|||||the blanket La cosa|de adentro|cualquier|hubiera|sido||se||||enredó|en|la manta Lo que había dentro, fuera lo que fuera, rodó y se enredó en la manta. Carter trase mai tare şi se auzi un zornăit ca de pietre plate de râu vărsate pe masă. ||||||||clattering||||flat||river|spilled|| Carter|tiró|más|fuerte|y|se|oyó|un|tintineo|como|de|piedras|planas|de|río|derramadas|sobre|mesa Carter tiró más fuerte y se oyó un tintineo como de piedras planas de río derramadas sobre la mesa.

Era un păianjen mare cât o roată de car şi negru ca tăciunele. ||||||||||||the coals Era|una|araña|grande|como|una|rueda|de|carro|y|negro|como|el carbón Era una araña grande como una rueda de carro y negra como el carbón.

Ucenicul fierarului sări în sus şi se lovi de masa din spatele lui, răsturnând-o, mai-mai să cadă şi el. The apprentice|of the blacksmith||||||||||||overturning||||||| El aprendiz|del herrero|saltó|hacia|arriba|y|se||contra|la mesa|de|la parte de atrás|de él|||||a|cayera|y|él El aprendiz del herrero saltó hacia arriba y chocó contra la mesa detrás de él, volcando la mesa, casi cayendo él también. Lui Cob îi pică faţa. A él|Cob|le|cae|cara A Cob se le cayó la cara. Graham, Shep şi Jake scoaseră nişte sunete neînţelese de uluire şi se dădură la o parte, ducându-şi mâinile la gură. |||||||incomprehensible||||||||||||| Graham|Shep|y|Jake|hicieron|unos|sonidos|incomprensibles|de|asombro|y|se|apartaron|a|una|parte|||las manos|a|boca Graham, Shep y Jake emitieron unos sonidos incomprensibles de asombro y se apartaron, llevándose las manos a la boca. Carter făcu şi el un pas înapoi, aproape smucindu-se fără să vrea. Carter|dio|y|él|un|paso|atrás|casi|||sin|(partícula verbal)|querer Carter también dio un paso atrás, casi tropezando sin querer. Odaia fu cuprinsă de o tăcere rea ca o sudoare rece. ||filled|||||||| La habitación|fue|abrumada|por|una|silencio|mala|como|un|sudor|frío La habitación fue envuelta en un silencio malo como un sudor frío.

Hangiul se încruntă. ||frowns Hangiul|se|frunce el ceño El tabernero frunció el ceño.

Dacă n-ar fi fost tăcerea, nu l-ar fi auzit nimeni. Si|||hubiera|estado|el silencio|no|||hubiera|oído|nadie Si no hubiera sido por el silencio, nadie lo habría oído. Dar îl auziseră. Pero|lo|oyeron Pero lo habían oído. Îşi dezlipiră privirile de la lucrul de pe masă, ca să se holbeze muţi la bărbatul cu părul roşu. Su|despegaron|las miradas|de|del|trabajo|de|sobre|mesa|para|(partícula verbal)|(pronombre reflexivo)|mirar fijamente|mudos|al|hombre|con|cabello|rojo Desprendieron sus miradas del trabajo en la mesa, para quedarse boquiabiertos mirando al hombre de cabello rojo.

Jake îşi recăpătă glasul primul: Jake|su|recupera|vozul|primero Jake fue el primero en recuperar la voz:

— Ştii ce-i ăsta? Sabes|||esto — ¿Sabes qué es esto?

Hangiul avea privirile pierdute. the hangman||| Hangiul|tenía|miradas|perdidas El camarero tenía la mirada perdida.

— Un scrael, zise el, zăpăcit. |a fool|||confused Un|scrael|dijo|él|confundido — Un escarceo, dijo él, aturdido. Credeam că munţii... Creía|que|las montañas Creía que las montañas...

— Ce? ¿Qué — ¿Qué? făcu hangiul cu părul roşu, uitându-se împrejur aspru, ca şi când şi-ar fi adus dintr-odată aminte unde se află. hizo|el tabernero|con|cabello|rojo||se||||||||||||||se|encontraba hizo el tabernero de pelo rojo, mirando a su alrededor con dureza, como si de repente se hubiera acordado de dónde se encontraba. A, nu. Ah|no Ah, no. Nu, fireşte că nu. |of course|| No|por supuesto|que|no No, por supuesto que no.

Văzând că e singurul care stă la nici un braţ depărtare de arătarea cea neagră, făcu şi el un pas bine măsurat în spate. ||||||||||||the figure|||||||step||measured|| Viendo|que|es|el único|que|está|a|ninguna|una|brazo|distancia|de|aparición|la|negra|dio|y|él|un|paso|bien|medido|hacia|atrás Al ver que era el único que estaba a menos de un brazo de la aparición negra, también dio un paso medido hacia atrás.

— Doar am auzit şi eu. Solo|he|oído|y|yo — Solo he escuché yo también.

Ceilalţi se holbau în continuare la el. ||stare at|||| Los demás|se|miraban|en|continuo|a|él Los demás seguían mirándolo fijamente.

— Îl mai ţineţi minte pe neguţătorul care a venit în târg acum vreo două răspasuri? |||||the merchant|||||||||market days Lo|aún|recuerdan|mente|al|comerciante|que|ha|venido|al|mercado|ahora|algún|dos|días — ¿Todavía recuerdan al comerciante que vino al mercado hace un par de días?

Încuviinţară cu toţii din cap. nodded|||| Asintieron|con|todos|de|cabeza Todos asintieron con la cabeza.

— Nemernicul a-ncercat să-mi ceară douăj' de bani pe o juma' de oca de sare, zise Cob imediat, spunând pesemne acelaşi lucru pentru a suta oară. the rascal||||||two hundred|||||||a half of an oca||||||saying|presumably|||||| El tonto|la|||||||||una|||||||||||||||| — El sinvergüenza intentó pedirme veinte monedas por un cuarto de sal, dijo Cob de inmediato, repitiendo aparentemente lo mismo por centésima vez.

— Mai bine-aş fi cumpărat un pic, mormăi Jake. Más|||estado|comprado|un|poco|murmuró|Jake — Más valdría que hubiera comprado un poco, murmuró Jake.

Graham îi dădu dreptate, încuviinţând din cap pe tăcute. Graham|le|dio|razón|asintiendo|de|cabeza|en|silencio Graham le dio la razón, asintiendo con la cabeza en silencio.

— Era un ticălos împuţit, zise Cob printre dinţi, parcă ar fi găsit alinare în vorbele pe care le mai spusese de multe ori. ||scoundrel|rotten|||||||||comfort||the words|he||||||| Era|un|sinvergüenza|podrido|dijo|Cob|entre|dientes|quizás|(verbo auxiliar condicional)|fuera|encontrado|consuelo|en|las palabras|que|las que|le|más|había dicho|de|muchas|veces — Era un miserable apestoso, dijo Cob entre dientes, como si encontrara consuelo en las palabras que ya había dicho muchas veces. Aş plăti şi patru dacă-s vremurile grele, dar douăzeci e jaf curat. |||||||||||robbery| Yo|pagaría|y|cuatro|||los tiempos|difíciles|pero|veinte|es|robo|limpio Yo pagaría incluso cuatro si los tiempos son difíciles, pero veinte es un robo puro.

Toate privirile se întoarseră spre lucrul de pe masă. |||turned||||| Todas|las miradas|se|volvieron|hacia|el trabajo|de|sobre|la mesa Todas las miradas se volvieron hacia el objeto sobre la mesa.

— Ei, neguţătorul ăla mi-a spus că a auzit de ei prin părţile Melcombului, zise Kote repede, uitându-se la chipurile celorlalţi pe când ei cercetau din ochi arătarea. |||||||||||||of Melcomb||||||||||||||| Ellos|el comerciante|ese|me|ha|dicho|que|ha|oído|de|ellos|por|las partes|de Melcomb|dijo|Kote|rápidamente|||a|las caras|de los demás|mientras|||examinaban|con|ojos| — Bueno, ese comerciante me dijo que había oído de ellos por la zona de Melcomb, dijo Kote rápidamente, mirando las caras de los demás mientras ellos examinaban con la vista la aparición. Am crezut că înşira baliverne numai ca să poată cere mai mult pe ce vindea. |||was rambling|nonsense|||||||||| He|creído|que|enumeraba|tonterías|solo|para|poder|pueda|pedir|más|mucho|por|lo que|vendía Creí que solo decía tonterías para poder pedir más por lo que vendía.

— Şi ce-a mai zis? Y|||más|dicho — ¿Y qué más dijo? întrebă Carter. preguntó|Carter preguntó Carter.

— N-am prins toată povestea. ||entendido|toda|historia — No he captado toda la historia. A stat în târg numai vreo două ceasuri. |||market||||hours Él|estuvo|en|mercado|solo|alrededor de|dos|horas Estuvo en el pueblo solo unas dos horas.

— Nu-mi plac păianjenii, zise ucenicul fierarului, care rămăsese în spatele altei mese, la vreo cincisprezece palme depărtare. |||spiders|||||had remained||||||||| ||gustan|las arañas|dijo|el aprendiz|del herrero|que|había permanecido|en|la parte de atrás||mesa|a||quince|palmas|de distancia — No me gustan las arañas, dijo el aprendiz del herrero, que se había quedado detrás de otra mesa, a unas quince palmas de distancia. Acoperă-l. cover it| Cúbrelo.

— Nu-i păianjen, spuse Jake. No|es|araña|dijo|Jake — No es una araña, dijo Jake. N-are ochi. ||ojos No tiene ojos.

— Şi nici gură n-are, mai zise şi Carter. Y|ni|boca|||más|dijo|y|Carter — Y tampoco tiene boca, dijo también Carter. Pe unde mănâncă? Por|dónde|come ¿Por dónde come?

— Ce mănâncă? Qué|come — ¿Qué come? întrebă Shep sumbru. ||gloomy preguntó|Shep|sombrío preguntó Shep sombrío.

Hangiul se tot uita cu interes la arătare. Hangiul|se|siempre|mira|con|interés|a|espectáculo El tabernero seguía mirando con interés a la figura. Se aplecă mai aproape, întinzând o mână spre ea. Se|inclinó|más|cerca|extendiendo|una|mano|hacia|ella Se inclinó más cerca, extendiendo una mano hacia ella. Toată lumea se îndepărtă şi mai mult de masă. |||moved away||||| Toda|la gente|se||y|aún|más|de|mesa Todo el mundo se aleja cada vez más de la mesa.

— Mai degrabă ca un brici, spuse Kote, trecând uşor cu degetele sale lungi peste trupul negru, fără trăsături, al scraelului. ||||razor|||||||||||||||the creature Más|bien|como|un|navaja|dijo|Kote|pasando||con|dedos||largos|sobre|el cuerpo|negro|sin|rasgos|del|scrael — Más bien como una navaja, dijo Kote, pasando suavemente sus dedos largos sobre el cuerpo negro, sin rasgos, del escarabeo. E neted şi dur, ca de lut ars. |smooth|||||clay| Es|liso|y|duro|como|de|arcilla|cocido Es liso y duro, como arcilla cocida.

— Vezi, nu-l hârâi, zise ucenicul fierarului. |||whine||| Ve|||molestes|dijo|el aprendiz|del herrero — Mira, no lo rasques, dijo el aprendiz del herrero.

Cu mare grijă, hangiul luă un picior lung şi neted şi încercă să-l frângă, cu amândouă mâinile, ca pe o surcea. ||||took||||||||||break|||||||stick Con|gran|cuidado|el tabernero|tomó|una|pierna|larga|y|lisa||trató|||romper|con|ambas|manos|como|una||vara Con mucho cuidado, el posadero tomó una pierna larga y lisa e intentó romperla, con ambas manos, como si fuera una caña.

— Ba nu-i ca lutul ars, se îndreptă el. |||||||will straighten| No|||como|la arcilla|quemada|se|endereza|él — No, no es como la arcilla cocida, se corrigió.

Îl sprijini de marginea mesei şi se lăsă cu toată greutatea pe el. |support||||||||||| Lo|apoyó|de|el borde|de la mesa|y|se|dejó|con|todo|el peso|sobre|él Lo apoyó en el borde de la mesa y se dejó caer con todo su peso sobre él. Piciorul se frânse cu un bufnit ascuţit. ||broke|||sharp bang|sharp La pierna|se|rompió|con|un|golpe|agudo La pierna se rompió con un fuerte golpe.

— Mai degrabă ca piatra. Más|bien|como|piedra — Más bien como una piedra.

Se uită spre Carter. Él|mira|hacia|Carter Miró hacia Carter.

— Cum s-a ales cu toate crăpăturile astea? Cómo|||quedó|con|todas|las grietas|estas — ¿Cómo se quedó con todas estas grietas? întrebă el, arătând spre liniile subţiri care străbăteau întinderea neagră şi netedă a trupului. preguntó|él|señalando|hacia|las líneas|delgadas|que|atravesaban|la extensión|negra|y|lisa|del|cuerpo preguntó él, señalando las líneas delgadas que atravesaban la extensión negra y lisa del cuerpo.

— A căzut Nelly pe el, zise Carter. (verbo auxiliar)|cayó|Nelly|sobre|él|dijo|Carter — Nelly se cayó sobre él, dijo Carter. A sărit jos dintr-un copac şi a- nceput să se caţăre pe ea, tăind-o peste tot cu picioarele alea. |||||||||||climb||||||||| (verbo auxiliar)|saltó|abajo|||árbol|y||comenzó|(verbo reflexivo)|(verbo reflexivo)|trepar|sobre|ella|||por|todo|con|pies|esas Saltó de un árbol y comenzó a treparse sobre ella, cortándola por todas partes con esas piernas. Se mişca aşa de iute! Se|mueve|tan|de|rápido ¡Se movía tan rápido! Nici nu mi-am dat seama ce se petrece, lămuri Carter, lăsându-se în sfârşit pe scaun, la îndemnul lui Graham. ||||||||||||||||||the urging|| Ni|no|||di|cuenta|qué|se|sucede|aclaró|Carter|||en|finalmente|en|silla|a|sugerencia|de él|Graham Ni siquiera me di cuenta de lo que estaba pasando, aclaró Carter, dejándose finalmente caer en la silla, a instancias de Graham. S-a încurcat în hăţuri şi a căzut pe arătarea asta, şi i-a rupt câteva din picioare. |||||||||this harness|||||||| |(verbo auxiliar)||||y|||||||||rompió|algunas|de|patas Se enredó en las riendas y cayó sobre esta criatura, rompiéndole algunas de las patas. Apoi arătarea asta s-a luat după mine, m-a ajuns, se târa peste tot pe mine... Luego|aparición|esto|||llevado|detrás de|mí|||alcanzado|se||sobre|todo|por|mí Luego esta criatura me siguió, me alcanzó, se arrastraba por todas partes sobre mí...

— Am izbutit să-l dau jos de pe mine şi l-am izbit cât de tare am putut. Yo|logré|||quitar|abajo|de|sobre|mí|y||yo||||||pude — Logré quitarlo de encima y lo golpeé tan fuerte como pude. Pe urmă iar a sărit pe mine... Luego||de nuevo|ha|saltado|sobre|mí Luego volvió a saltar sobre mí...

Carter îşi curmă vorba, palid la chip ca un mort. ||stops||||||| Carter|su|detiene|palabra|pálido|en|rostro|como|un|muerto Carter interrumpió su discurso, pálido como un muerto.

Hangiul încuviinţă ca pentru sine, în vreme ce tot înghiontea arătarea. |approval|||himself|||||was nudging| El Hangiul|asintió|como|para|sí mismo|en|tiempo|que|todo|empujaba|la apariencia Hangiul asintió como si fuera para él, mientras seguía empujando la aparición.

— N-are sânge. ||sangre — No tiene sangre. Nici măruntaie. |guts Ni|menudencias Ni vísceras. E doar cenuşie pe dinăuntru, spuse el, lovind-o uşor cu degetul. ||gray||||||||| Es|solo|gris|por|dentro|dijo|él||||con|el dedo Solo es gris por dentro, dijo él, golpeándola suavemente con el dedo. Ca o ciupercă. ||mushroom Como|una|seta Como un hongo.

— Tehlu milostiv, las-o în pace odată! |merciful||||| Tehlu|misericordioso|||en|paz|una vez — Tehlu misericordioso, ¡déjala en paz de una vez! se milogi ucenicul fierarului de hangiu. |pleads|||| se|humilla|el aprendiz|del herrero|del|tabernero suplicó el aprendiz del herrero al tabernero. Păianjenii se mai smucesc câteodată după ce-i omori. |||twitch||||| Las arañas|se|a veces|sacuden|a veces|después de|||matas Las arañas a veces se retuercen después de que las matas.

— Ascultaţi la voi, izbucni Cob usturător. Escuchen|a|ustedes|estalló|Cob|doloroso — Escuchen ustedes, estalló Cob dolorosamente. Păianjenii nu se fac mari cât porcii. Las arañas|no|se|hacen|grandes|tanto|cerdos Las arañas no crecen tanto como los cerdos. Ştiţi prea bine ce-i ăsta. Sabes|demasiado|bien|||esto Saben muy bien qué es esto.

Se uită împrejur, prinzându-le privirile fiecăruia în parte. Se|mira|alrededor|||miradas|de cada uno|en|parte Mira a su alrededor, capturando las miradas de cada uno por separado.

— E un duh rău. Es|un|espíritu|malo — Es un mal espíritu.

Se uitară la arătarea zdrobită. |||the creature|crushed appearance Ellos|miraron|la|aparición|aplastada Miraron a la criatura destrozada.

— Ei, hai, spuse Jake, mai mult din obişnuinţa de a nu fi de acord. |||||||habit|||||| Hey|come on|said|Jake|more|much|from|habit|of|to|not|be|in|agreement — Vamos, dijo Jake, más por costumbre de no estar de acuerdo. Nu e ca şi cum... No|es|como|y|cómo No es como si...

Făcu un gest nedesluşit. |||indistinct gesture Hizo|un|gesto|indescifrable Hizo un gesto indescifrable.

— Doar nu se poate să... Solo|no|se|puede|(verbo auxiliar) — No puede ser que...

Toţi ştiau la ce se gândeşte. Todos|sabían|a|qué|se|piensa Todos sabían en qué estaba pensando. Fireşte că erau duhuri rele pe lume. of course|||||| Por supuesto|que|eran|espíritus|malignos|en|mundo Por supuesto que había espíritus malignos en el mundo. Dar erau ca îngerii lui Tehlu. |||angels||Tehlu Pero|eran|como|los ángeles|de|Tehlu Pero eran como los ángeles de Tehlu. Ca vitejii şi regii. Como|los valientes|y|los reyes Como los valientes y los reyes. Îşi aveau locul în poveşti. Su|tenían|lugar|en|historias Tenían su lugar en las historias. Undeva, în lumea largă. En algún lugar|en|mundo|amplio En algún lugar, en el gran mundo. Taborlin cel Mare chema foc şi trăsnete ca să nimicească duhurile rele. ||||||lightning|||destroy|| Taborlin|el|Grande|llamaba|fuego|y|rayos|para|(partícula de subjuntivo)|destruir|los espíritus|malignos Taborlin el Grande llamaba fuego y truenos para destruir a los espíritus malignos. Tehlu le frângea în mâinile Sale şi le trimitea să urle în hăul cel fără de nume. Tehlu|les|rompía|en|manos|Suya|y|les|enviaba|a|gritar|en|abismo|el|sin|de| Tehlu los rompía en sus manos y los enviaba a gritar en el abismo sin nombre. Prietenul tău din copilărie nu călca unul în picioare pe drumul spre Baedn-Bryt. ||||||||||||Baedn-Bryt|Baedn-Bryt El amigo|tu|de|infancia|no|pisoteaba|a alguien|en|pies|por|camino|hacia|| Tu amigo de la infancia no pisaba a nadie en el camino hacia Baedn-Bryt. Era de- a dreptul caraghios. ||||funny Era||a|derecho|ridículo Era realmente ridículo.

Kote îşi trecu mâna prin părul roşu, apoi sparse tăcerea. ||||||||broke| Kote|se|pasó|mano|por|el cabello|rojo|luego|rompió|el silencio Kote se pasó la mano por el cabello rojo, luego rompió el silencio.

— Nu e decât o cale să ştim sigur, zise el, băgând mâna în buzunar. ||||way||||||||| No|es|más que|una|manera|de|sabemos|seguro|dijo|él|metiendo|la mano|en|el bolsillo — No hay más que una manera de saberlo con certeza, dijo él, metiendo la mano en el bolsillo. Fier sau foc. Fuego|o|fuego Hierro o fuego.

Scoase o pungă umflată, de piele. |||inflated|| Saca|una|bolsa|inflada|de|cuero Sacó una bolsa inflada, de cuero.

— Şi numele Domnului, mai spuse Graham. Y|el nombre|del Señor|más|dijo|Graham — Y el nombre del Señor, dijo Graham. Duhurile rele se tem de trei lucruri: de fierul rece, de focul curat şi de sfântul nume al Domnului. ||||||||iron|||fire|pure|||the holy||| Los espíritus|malignos|se|temen|de|tres|cosas|de|el hierro|frío|de|el fuego|puro|y|de|santo|nombre|del|Señor Los espíritus malignos temen tres cosas: el hierro frío, el fuego puro y el santo nombre del Señor.

Gura hangiului făcu o linie subţire, aproape, dar nu chiar, încruntându-se. |||||thin|||||frowning| La boca|del hange|hizo|una|línea|delgada|casi|pero|no|realmente|| La boca del tabernero hizo una línea delgada, casi, pero no del todo, frunciendo el ceño.

— Fireşte, zise el, în vreme ce-şi golea punga pe masă şi scotocea prin monedele amestecate: talanţi grei de argint şi firfirei subţiri de argint, parale de aramă, bani ciobiţi şi sfanţi de fier. ||||||||||||||||heavy silver thalers|||||thin silver coins||||||||||iron coins|| Por supuesto|dijo|él|en|tiempo|que|y|||||y|||||||de|plata|y|||de||||||||||hierro — Por supuesto, dijo él, mientras vaciaba su bolsa sobre la mesa y rebuscaba entre las monedas mezcladas: pesados talentos de plata y delgadas piezas de plata, monedas de cobre, dinero roto y santos de hierro. Are careva un gologan? |||guy Hay|alguien|un|gologan ¿Alguien tiene un gologan?

— Are dreptate, zise ucenicul fierarului. Tiene|razón|dijo|el aprendiz|del herrero — Tiene razón, dijo el aprendiz del herrero. Atâta că nu e carbon. Tanto|que|no|es|carbono Solo que no es carbono. Se pune cocs ca să faci oţel. ||coke|||| Se|pone|coque|para|(verbo auxiliar)|hacer|acero Se pone coque para hacer acero. Cocs şi var. ||var(1) Cocs|y|var Coque y cal.

— Oi ştii mai bine, tinere jupân. |||||master Oi|sabes|más|bien|joven|señor — Tú sabes mejor, joven señor. Doar e meseria ta, până la urmă. Solo|es|oficio|tu|hasta|la|última Solo es tu oficio, después de todo.

— Ah, iată. Ah|ya — Ah, aquí está.

— Ce-o să facă? ||a|hacer — ¿Qué va a hacer? întrebă Jake. preguntó|Jake preguntó Jake.

— Fierul omoară duhurile rele, spuse Cob cu glas şovăitor, dar ăsta-i deja mort. ||||||||hesitant||||| El hierro|mata|los espíritus|malignos|dijo|Cob|con|voz|titubeante|pero|||ya|muerto — El hierro mata a los espíritus malignos, dijo Cob con voz dudosa, pero este ya está muerto. S-ar putea să nu-i facă nimic. ||hacer|no|||haga|nada Podría no hacerle nada.

— Nu e decât o cale să aflăm. No|es|más que|una|manera|de|averiguar — No hay más que un camino para averiguarlo.

Hangiul se uită pe rând în ochii fiecăruia, ca şi cum i-ar fi cântărit. El Hangiul|se|mira|por|turno|en|los ojos|de cada uno|como|y|como|||hubiera|pesado El tabernero mira a los ojos de cada uno, como si los estuviera pesando. Apoi se întoarse hotărât spre masă, iar ei se dădură şi mai în spate. Luego|se|volvió|decidido|hacia|mesa|y|ellos|se|dieron|y|más|en|atrás Luego se volvió decidido hacia la mesa, y ellos se retrocedieron aún más.

Kote apăsă sfanţul de fier pe spatele arătării şi urmă un pocnet scurt şi aspru, ca un butuc de pin trosnind într-un foc fierbinte. |||||||creature||||||||||log|||cracking|||| Kote|presionó|el martillo|de|hierro|en|la espalda|de la criatura|y|siguió|un|golpe|corto|y|áspero|como|un|tronco|de|pino|crujendo|||fuego|caliente Kote presionó el gancho de hierro contra la espalda de la figura y siguió un estallido corto y áspero, como un tronco de pino crujiente en un fuego ardiente. Toţi tresăriră, apoi se liniştiră când văzură că lucrul cel negru rămâne nemişcat. Todos|saltaron|luego|se|calmaron|cuando|vieron|que|cosa|el|negro|permanece|inmóvil Todos se sobresaltaron, luego se calmaron al ver que la cosa negra permanecía inmóvil. Cob şi ceilalţi îşi aruncară zâmbete tremurate, ca nişte băieţei băgaţi în sperieţi de o poveste cu stafii. |||||smiles|trembling||||||scares|||||ghosts Cob|y|los demás|se|lanzaron|sonrisas|temblorosas|como|unos|niñitos|metidos|en|asustados|por|una|historia|de|fantasmas Cob y los demás se lanzaron sonrisas temblorosas, como unos niños asustados por una historia de fantasmas. Zâmbetele li se pleoştiră însă când odaia se umplu cu un miros dulce şi usturător, de flori putrezite şi păr ars. |||twisted|||||||||||stinging|||rotting||| Las sonrisas|les|reflexivo|se desvanecieron|pero|cuando|la habitación|reflexivo|se llenó|con|un|olor|dulce|y|penetrante|de|flores|podridas|y|cabello|quemado Sin embargo, las sonrisas se desvanecieron cuando la habitación se llenó con un olor dulce y punzante, de flores podridas y cabello quemado.

Hangiul lăsă sfanţul să cadă pe masă, cu un zornăit ascuţit. |||||||||clatter| El mesero|dejó|el tenedor|a|caer|sobre|la mesa|con|un|tintineo|agudo El tabernero dejó caer el santo sobre la mesa, con un tintineo agudo.

— Ei bine, zise el, frecându-şi mâinile de şorţ, cu asta bănuiesc că ne-am lămurit. |||||||||||||||clarified ||dijo|él|||las manos|de|delantal|con|esto|supongo|que|||aclarado — Bueno, dijo él, frotándose las manos con el delantal, con esto supongo que hemos aclarado. Şi acum ce facem? Y|ahora|qué|hacemos ¿Y ahora qué hacemos?

*** *

Câteva ceasuri mai târziu, hangiul stătea în pragul Pietrei de Hotar, lăsându-şi ochii să se obişnuiască cu întunericul. Unos|horas|más|tarde|el posadero|estaba|en|el umbral|de la Piedra|de|Límite|||los ojos|a|se|acostumbren|con|la oscuridad Unas horas más tarde, el posadero estaba en el umbral de la Piedra de Límite, dejando que sus ojos se acostumbraran a la oscuridad. Urme de lumină de la ferestrele hanului se întindeau de-a latul uliţei, până la uşa fierăriei de peste drum. ||||||inn||stretched|||across|the alley||||||| Huellas|de|luz|de|las|ventanas|posada|se|extendían|de|||||||||al otro lado de|camino Las huellas de luz de las ventanas de la posada se extendían a lo largo de la calle, hasta la puerta de la herrería de enfrente. Nu era un drum prea larg şi nici bătut de mulţi călători. |||||||||||travelers No|era|un|camino|demasiado|ancho|y|ni|pisado|por|muchos|viajeros No era un camino muy ancho ni frecuentado por muchos viajeros. Nu părea să ducă undeva, cum par alte drumuri. No|parecía|a|llevara|a ningún lado|como|parecen|otros|caminos No parecía llevar a ninguna parte, como parecen otros caminos. Hangiul trase în piept aerul de toamnă şi se uită neliniştit împrejur, ca şi cum ar fi aşteptat să se întâmple ceva. El hombre|inhaló|en|pecho|el aire|de|otoño|y|se|mira|inquieto|alrededor|como|y|como|hubiera|estado|esperado|que|se|suceda|algo El posadero inhaló el aire de otoño y miró inquieto a su alrededor, como si estuviera esperando que sucediera algo.

Privind în sus, văzu o mie de stele licărind în catifeaua adâncă a unei nopţi fără lună. |||||||stars|twinkling||the velvet|||||| Mirando|hacia|arriba|vio|mil|estrellas|||parpadeando|en|terciopelo|profunda|de|una|noche|sin|luna Mirando hacia arriba, vio mil estrellas brillando en el profundo terciopelo de una noche sin luna. Le ştia pe toate, le ştia povestea şi numele. Les|sabía|a|todas|les|sabía|historia|y|el nombre Las conocía todas, conocía su historia y sus nombres. Le ştia într-un fel apropiat, cum îşi ştia şi propriile mâini. Le|conocía|||manera|cercana|como|se|conocía|y|propias|manos Las conocía de una manera cercana, como conocía sus propias manos.

Privind în jos, Kote oftă fără să-şi dea seama şi se întoarse înăuntru. Mirando|hacia|abajo|Kote|suspiró|sin||y||||se|volvió|adentro Mirando hacia abajo, Kote suspiró sin darse cuenta y se volvió hacia adentro. Încuie uşa şi trase obloanele ferestrelor largi ale hanului, parcă pentru a se îndepărta cât mai mult de stele şi de toate feluritele lor nume. Cierra|la puerta|y|tiró|las persianas|de las ventanas|grandes|del|mesón|como si|para|(verbo auxiliar)|(pronombre reflexivo)|alejarse|tanto|más|lejos|de|las estrellas|y|de|todos|los diversos|sus|nombres Cerró la puerta y bajó las persianas de las amplias ventanas de la posada, como si quisiera alejarse lo más posible de las estrellas y de todos sus diversos nombres.

Mătură podelele cu migală, prinzând toate ungherele. I sweep|||carefulness||| Barre|los pisos|con|cuidado|atrapando|todos|los rincones Barre el suelo con esmero, atrapando todos los rincones. Şterse mesele şi tejgheaua, mişcându-se priceput şi cu răbdare. Limpió|las mesas|y|el mostrador|||hábil|y|con|paciencia Limpié las mesas y el mostrador, moviéndose hábilmente y con paciencia. După un ceas de muncă, apa din găleată era încă destul de curată cât să se spele o domniţă pe mâini în ea. |||||||bucket||||||||||||||| Después de|una|hora|de|trabajo|el agua|de|balde|era|todavía|||limpia|tanto|para|(pronombre reflexivo)|lavarse|una|señorita|en|manos|en|ella Después de una hora de trabajo, el agua del balde aún estaba lo suficientemente limpia como para que una dama se lavara las manos en ella.

La sfârşit, trase un scaun înalt în spatele tejghelei şi începu să lustruiască toată mulţimea de sticle şi sticluţe cuibărite între cele două butoaie uriaşe. ||||||||the counter||||polish|||||||||||| Al|final|tiró|una|silla|alta|en|detrás de|mostrador|y|comenzó|a|pulir|toda|multitud|de|botellas|y|frascos|escondidas|entre|los|dos|barriles| Al final, arrastró una silla alta detrás del mostrador y comenzó a pulir toda la multitud de botellas y frascos anidados entre los dos enormes barriles. În îndeletnicirea aceasta nu puse nici pe departe atâta sprinteneală şi pricepere cât pentru celelalte, şi se dovedi iute că lustruitul nu era decât un prilej de a atinge şi a lua în mână lucruri. |the activity||||||||speed||skill|||||||||the polishing|||||occasion||||||||| En|ocupación|esta|no|puso|ni|por|lejos|tanta|agilidad|y|habilidad|tanto|para||y|se|demostró|rápidamente|que|pulido|no|era|más que|un|oportunidad|de|para|alcanzar|y|para|tomar|en|mano|cosas En esta ocupación no puso ni de lejos tanta agilidad y destreza como en las otras, y pronto se demostró que el pulido no era más que una ocasión para tocar y tomar en mano cosas. Începu chiar să îngâne ceva, chiar dacă nici nu băgă de seamă, şi s-ar fi oprit dacă ar fi ştiut. |||mumble||||||||||||||||| Empezó|incluso|a|murmurar|algo|incluso|si|ni|no|prestó|de|cuenta|y||hubiera|hubiera|||||sabido Incluso comenzó a murmurar algo, aunque ni siquiera se dio cuenta, y se habría detenido si lo hubiera sabido.

Pe când întorcea sticlele în mâinile lui lungi şi graţioase, mişcarea cunoscută îi descreţi câteva din liniile obosite de pe chip, făcându-l să pară mai tânăr, fără îndoială mai tânăr de treizeci de ani. |||||||||graceful|||||||||||||||||||doubt|||||| Al|cuando|giraba|las botellas|en|las manos|de él|largas|y|graciosas|el movimiento|conocido|le|suavizaba|algunas|de|las líneas|cansadas|de|en|rostro|||a|parecer|más|joven|sin|duda|más|joven|de|treinta||años Mientras giraba las botellas en sus manos largas y graciosas, el movimiento conocido le alisó algunas de las líneas cansadas de su rostro, haciéndolo parecer más joven, sin duda más joven de treinta años. Cu mult mai tânăr de treizeci. Con|mucho|más|joven|de|treinta Mucho más joven de treinta. Tânăr pentru un hangiu. Joven|para|un|tabernero Joven para un tabernero. Tânăr pentru un bărbat pe chipul căruia mai rămâneau încă atât de multe linii obosite. Joven|para|un|hombre|en|rostro|de él|aún|quedaban|todavía|tan|de|muchas|líneas|cansadas Joven para un hombre en cuyo rostro aún quedaban tantas líneas cansadas.

*** *

Kote urcă până în capul scărilor şi deschise uşa. |||||of the stairs||| Kote|sube|hasta|en|la cima|de las escaleras|y|abrió|la puerta Kote subió hasta la cima de las escaleras y abrió la puerta. Odaia lui era simplă, aproape ca de pustnic. the room|||||||hermit La habitación|de él|era|simple|casi|como|de|ermitaño La habitación era simple, casi como la de un ermitaño. În mijloc se afla un şemineu de piatră neagră, două scaune şi o masă mică de scris. |||||fireplace|||||||||||writing En|medio|(pronombre reflexivo)|encuentra|un|chimenea|de|piedra|negra|dos|sillas|y|una|mesa|pequeña|de|escritura En el centro había una chimenea de piedra negra, dos sillas y una pequeña mesa de escritura. Alte mobile nu mai erau, în afară de un pat îngust şi un cufăr mare, închis la culoare, la picioarele patului. |furniture||||||||||||chest large|||||||of the bed Otros|muebles|no|más|estaban|en|fuera|de|una|cama|estrecha|y|un|baúl|grande|oscuro|a|color|a|pies|de la cama No había más muebles, aparte de una cama estrecha y un gran baúl, de color oscuro, al pie de la cama. Nimic nu împodobea pereţii, nimic nu acoperea podeaua de lemn. ||adorned|the walls||||the floor|| Nada|no|adornía|las paredes|nada|no|cubría|el suelo|de|madera Nada adornaba las paredes, nada cubría el suelo de madera.

Se auziră paşi pe coridor şi un tânăr intră în odaie, aducând o strachină de tocană aburindă, care mirosea a piper. |heard||||||||||||platter||stew|steaming|||| Se|oyeron|pasos|por|corredor|y|un|joven|entró|en|habitación|trayendo|un|plato|de|estofado|humeante|que|olía|a|pimienta Se oyeron pasos en el pasillo y un joven entró en la habitación, trayendo un plato de guiso humeante, que olía a pimienta. Avea părul negru şi era plin de şarm, cu un zâmbet uşor şi ochi vicleni. ||||||||||||||sly Tenía|el cabello|negro|y|era|lleno|de|encanto|con|una|sonrisa|suave|y|ojos|astutos Tenía el cabello negro y estaba lleno de encanto, con una ligera sonrisa y ojos astutos.

— N-ai mai stat de mult atât de târziu, zise el, întinzându-i strachina. |||||||||||||the bowl ||más|quedado|de|mucho|tan|de|tarde|dijo|él|||el plato — No has estado tan tarde por aquí en mucho tiempo, dijo él, extendiéndole el plato. Pesemne c-au fost poveşti bune în seara asta, Reshi. It seems|||||||||Reshi (name) Quizás|||sido|historias|buenas|en|noche|esta|Reshi Seguramente han sido buenas historias esta noche, Reshi.

Reshi era altul dintre numele hangiului, aproape un nume de alint. ||||||||||nickname Reshi|era|otro|de entre|el nombre|del posadero|casi|un|nombre|de|cariño Reshi era otro de los nombres del posadero, casi un nombre cariñoso. Auzindu-l, un colţ al gurii i se curbă într-un zâmbet strâmb. ||||||||curved|||smile| ||un|rincón|de|boca|le|se|curvó|||sonrisa|torcida Al oírlo, una esquina de su boca se curvó en una sonrisa torcida. Se aşeză în scaunul adânc din faţa focului. Se|sentó|en|la silla|profunda|de|frente|del fuego Se sentó en la profunda silla frente al fuego.

— Ei, şi ce-ai învăţat astăzi, Bast? ||||||Bast Hey|and||||today|Bast — Bueno, ¿y qué has aprendido hoy, Bast?

— Astăzi, stăpâne, am învăţat că iubăreţii cei mai mari au văzul mai bun decât cei mai mari cărturari. |master||||lovers|||||sight|||||||scholars Hoy|señor|he|aprendido|que|amantes|los|más|grandes|tienen|vista|más|buena|que|los|más|grandes|eruditos — Hoy, maestro, he aprendido que los amantes más grandes tienen una visión mejor que los más grandes eruditos.

— Şi de ce e aşa, Bast? Y|de|qué|es|así|Bast — ¿Y por qué es así, Bast? întrebă Kote, cu glasul îmbibat puţin de haz. asked|||voice|soaked|||humor preguntó|Kote|con|la voz|impregnada|un poco|de|humor preguntó Kote, con la voz un poco impregnada de humor.

Bast închise uşa şi se aşeză în al doilea scaun, întorcându-l în aşa fel încât să fie cu faţa spre foc şi spre învăţătorul său. Bast|cerró|puerta|y|se|sentó|en|el|segundo|silla|||en|tal|manera|para que|(partícula verbal)|estuviera|con|cara|hacia|fuego|y|hacia|el maestro|su Bast cerró la puerta y se sentó en la segunda silla, girándola de tal manera que estuviera de cara al fuego y a su maestro. Avea în mişcări ceva neobişnuit de diafan şi de graţios, ca şi cum ar fi dansat aproape. ||||unusual||diaphanous|||graceful||||||| Tenía|en|movimientos|algo|inusual|de|diáfano|y|de|gracioso|como|y|como|habría|estado|bailado|casi Tenía en sus movimientos algo inusualmente diáfano y grácil, como si estuviera casi bailando.

— Ei bine, Reshi, toate cărţile pline de învăţături stau înăuntru, unde e lumină proastă. ||Reshi|todos|los libros|llenas|de|enseñanzas|están|adentro|donde|hay|luz|mala — Bueno, Reshi, todos los libros llenos de enseñanzas están adentro, donde hay mala luz. Dar fetele frumoase stau de cele mai multe ori în lumina soarelui şi de aceea e mult mai uşor să le cercetezi pe ele, fără să-ţi pui în primejdie văzul. |||||||||||||||||||||observe||||||||danger|sight Pero|las chicas|hermosas|están|de|las|más|muchas|veces|en|luz|del sol|y|de|eso|es|mucho|más|fácil|a|les|examines|a|ellas|sin|||pones|en|peligro|la vista Pero las chicas hermosas suelen estar a la luz del sol y por eso es mucho más fácil examinarlas, sin poner en peligro tu vista.

Kote încuviinţă din cap. Kote|asiente|con|cabeza Kote asintió con la cabeza.

— Dar un studios deosebit de isteţ ar putea să ia cu el o carte afară şi în felul acesta să-şi îmbunătăţească cunoştinţele fără teama de a-şi înrăutăţi mult iubitul simţ al văzului. |||||||||||||||||||||improve|knowledge||||||worsen|||||sight Pero|un|estudioso|especialmente|de|inteligente|podría||||con|él|un|libro|afuera|y|de esta manera|manera||||mejorar|conocimientos|sin|miedo|de|||empeorar|mucho|querido|sentido|de|visión — Pero un estudiante especialmente inteligente podría llevarse un libro afuera y de esta manera mejorar sus conocimientos sin el temor de empeorar su amado sentido de la vista.

— Aşa m-am gândit şi eu, Reshi. Así|||pensé|y|yo|Reshi — Así lo pensé yo también, Reshi. Fiind, de bună seamă, un studios deosebit de isteţ. being|||||studious|||smart Siendo|de|buena|certeza|un|estudioso|especialmente|de|inteligente Siendo, por supuesto, un estudiante especialmente inteligente.

— De bună seamă. De|buena|certeza — Por supuesto.

— Dar când am găsit un loc la soare unde să pot să citesc, pe dată s-a ivit o fată frumoasă şi nu m-a mai lăsat să mă ocup nicidecum cu cititul, isprăvi Bast pompos. |||||||||||||||||||||||||||||occup|by no means||reading|finished||pompous Pero|cuando|(verbo auxiliar pasado)|encontrado|un|lugar|al|sol|donde|(partícula de subjuntivo)|puedo|(partícula de subjuntivo)|leer|(preposición)|instante|||apare|una|chica|hermosa|y|no|||más|dejado|(partícula de subjuntivo)|(verbo reflexivo pasado)|ocupe|de ninguna manera|con|lectura|terminó|Bast|pomposo — Pero cuando encontré un lugar al sol donde podía leer, de inmediato apareció una chica hermosa y no me dejó ocuparme de la lectura, concluyó Bast pomposamente.

Kote suspină. Kote|suspira Kote suspira.

— Oare am dreptate să presupun că n-ai izbutit să citeşti nimic din Celum Tinture azi? ||||assume||||succeeded|||||Celum(1) Tincture|Tincture(1)| acaso|tengo|razón|a|suponga|que|||logrado|a|leer|nada|de|Celum|Tinture|hoy — ¿Acaso tengo razón al suponer que no has logrado leer nada de Celum Tinture hoy?

Bast reuşi să pară cât de cât ruşinat. |managed||seem|||| Bast|logró|a|parecer|tan|de|tan|avergonzado Bast logró parecer algo avergonzado.

Uitându-se în foc, Kote încercă în zadar să-şi ia o căutătură aspră. ||en|fuego|Kote|intentó|en|vano|||tomara|una|mirada|dura Mirando al fuego, Kote intentó en vano adoptar una expresión dura.

— Of, Bast, sper că a fost încântătoare ca un vânt cald care bate vara la umbră. ||||||delightful||||||||| De|Bast|espero|que|fue|encantadora|encantadora|como|un|viento|cálido|que|sopla|verano|en|sombra — Oh, Bast, espero que haya sido encantadora como un viento cálido que sopla en verano a la sombra. Sunt un învăţător prost că o zic, dar mă bucur. ||||||say||| Soy|un|maestro|tonto|que|lo|digo|pero|me|alegro Soy un mal maestro por decirlo, pero estoy contento. Nici eu nu mă simt în stare de vreun lung şir de lecţii chiar acum. ||||||||any|long||||| Ni|yo|no|me|siento|en|estado|de|algún|largo|serie|de|lecciones|justo|ahora Yo tampoco me siento capaz de dar una larga serie de lecciones en este momento.

Urmă o clipă de tăcere. Sigue|un|momento|de|silencio Guarda un momento de silencio.

— Pe Carter l-a atacat un scrael în seara asta. ||||attacked||screamer||| A|Carter|||atacó|un|scrael|en|la noche|esta — Esta noche, un scrael atacó a Carter.

Lui Bast îi pieri zâmbetul cel uşor, desprinzându-i-se de pe chip ca o mască crăpată şi lăsându-l îngrozit şi palid. ||||the smile||||||||||||||||horrified||pale A él|Bast|le||la sonrisa|la|ligera||||de|de|rostro|como|una|máscara|agrietada|y|||horrorizado|y|pálido A Bast se le borró la ligera sonrisa, despegándose de su rostro como una máscara agrietada y dejándolo horrorizado y pálido.

— Scraelii? the Scraelians Los Scraelii — ¿Los scraeles? spuse el pierit, ridicându-se pe jumătate în picioare, gata să fugă pe uşă afară, apoi se încruntă, ruşinat, şi se chinui să se aşeze din nou pe scaun. ||he perished|||||||||||||||||||||||||| dijo|él|muerto||se|en|||||||||||||||||||||||silla dijo él, levantándose medio de pie, listo para salir corriendo por la puerta, luego frunció el ceño, avergonzado, y luchó por volver a sentarse en la silla. De unde ştii? De|dónde|sabes ¿De dónde lo sabes? Cine i-a găsit trupul? Quién|||encontró|cuerpo ¿Quién encontró su cuerpo?

— Trăieşte încă, Bast. Vive|todavía|Bast — Aún vive, Bast. El l-a adus înapoi. Él|||trajo|de vuelta Él lo trajo de vuelta. N-a fost decât unul. ||sido|más que|uno No fue más que uno.

— Nu există aşa ceva, un singur scrael, zise Bast hotărât. |||||||||determined No|existe|así|algo|un|solo|escarabeo|dijo|Bast|decidido — No existe tal cosa, un solo escuálido, dijo Bast decidido. Ştii doar foarte bine. Sabes|solo|muy|bien Sabes muy bien.

— Şi l-a omorât? Y|||mató — ¿Y lo mató? zise Bast. dijo|Bast dijo Bast. Nu se poate să fi fost un scrael. No|(verbo reflexivo)|puede|(partícula de subjuntivo)|haber|sido|un|escáner No puede ser que haya sido un escuerzo. Poate că... Puede|que Quizás...

— Bast, un scrael a fost. Bast|un|scrael|a|fue — Bast, fue un escuerzo. L-am văzut, lămuri Kote, aruncându-i o privire gravă. ||vi|aclaró|Kote|||una|mirada|seria Lo vi, aclaró Kote, lanzándole una mirada seria. A avut noroc, atâta tot. Ha|tenido|suerte|tanto|todo Tuvo suerte, nada más. Chiar dacă a fost rănit rău de tot. Aunque|si|fue|herido|gravemente|mal|de|todo Incluso si estuvo gravemente herido. Patruzeci şi opt de copci. ||||staples Cuarenta|y|ocho|de|clavos Cuarenta y ocho puntos. Aproape că mi-am folosit toată aţa de felcer. ||||||the thread||suture thread Casi|que|||usado|toda|hilo|de|curandero Casi usé todo el hilo del médico.

— Dacă întreabă cineva, spune-le că bunicul meu a fost strajă la convoiul unui neguţător şi m-a învăţat să curăţ şi să cos o rană. ||||||||||guard||||merchant||||||clean|||sow||wound Si|pregunta|alguien|||que|abuelo|mío|fue||guardia|del|convoy||comerciante|y|||enseñó|a|limpiar|y|a|coser|una|herida — Si alguien pregunta, diles que mi abuelo fue guardia en el convoy de un comerciante y me enseñó a limpiar y coser una herida. În seara asta au fost prea uluiţi ca să întrebe, dar mâine s-ar putea să-i apuce curiozitatea pe unii. ||||||amazed||||||||||||curiosity||some En|noche|esta|han|estado|demasiado|sorprendidos|para|(verbo auxiliar)|pregunte|pero|mañana|||podría|(verbo auxiliar)||alcance|curiosidad|a|algunos Esta noche estaban demasiado atónitos para preguntar, pero mañana algunos podrían sentir curiosidad. Nu vreau asta. No|quiero|esto No quiero eso.

Suflă în tocană, ridicând un norişor de abur în jurul chipului său. |||||little cloud||steam|||| Sopla|en|estofado|levantando|una|nubecita|de|vapor|en|alrededor de|rostro|suyo Sopla en el guiso, levantando una nubecita de vapor alrededor de su rostro.

— Ce-ai făcut cu trupul scraelului? ||hecho|con|el cuerpo|del escuálido — ¿Qué hiciste con el cuerpo del escuálido?

— Eu unul n-am făcut nimic cu el, zise Kote tăios. ||||||||||sharply Yo|uno|||hecho|nada|con|él|dijo|Kote|cortante — Yo no hice nada con él, dijo Kote de manera cortante. Eu unul nu-s decât hangiu. Yo|uno|||más que|tabernero Yo no soy más que un tabernero. Lucrurile de felul ăsta mă depăşesc cu totul. |||||overwhelm me|| Las cosas|de|este|este|me|superan|con|todo Las cosas como estas me superan por completo.

— Reshi, nu poţi să-i laşi să bâjbâie prin aşa ceva de unii singuri. |||||||fumble around|||||| Reshi|no|puedes|a||||tanteen|por|así|algo|de|solos|solos — Reshi, no puedes dejarlos que se las arreglen solos con algo así.

Kote suspină. |sighs Kote|suspira Kote suspira.

— L-au dus la preot. ||llevaron|al|sacerdote — Lo llevaron al sacerdote. A făcut bine tot ce trebuia, din pricini care mai de care mai greşite. (verbo auxiliar)|hecho|bien|todo|lo que|debía|de|razones|que|más|de|cada|más|equivocadas Hizo bien todo lo que debía, por razones que eran más que erróneas.

— Da, am avut grijă ca groapa să fie destul de adâncă. Sí|he tenido|cuidado|cuidado|de|la zanja|para|sea|suficientemente|de|profunda — Sí, me aseguré de que la fosa fuera lo suficientemente profunda. Da, am avut grijă să pună şi lemn de scoruş pe foc. |||||||||rowan wood|| Sí|he|tenido|cuidado|de|ponga|y|madera|de|espino|en|fuego Sí, me aseguré de poner también madera de serbal en el fuego. Da, am avut grijă să ardă mult şi bine până să arunce scraelul în foc. ||||||||||||the scrap|| Sí|he|tenido|cuidado|de|queme|mucho|y|bien|hasta|de|tire|el desperdicio|en|fuego Sí, me aseguré de que ardiera mucho y bien antes de arrojar el esqueleto al fuego. Şi da, am avut grijă să nu păstreze nimeni vreo bucată din el ca amintire. Y|sí|he tenido|tenido|cuidado|de|no|guarde|nadie|alguna|pieza|de|él|como|recuerdo Y sí, me aseguré de que nadie guardara un trozo de él como recuerdo.

Se încruntă, aducându-şi sprâncenele laolaltă. ||||her eyebrows|together Se|frunce el ceño|||cejas|juntas Frunció el ceño, juntando sus cejas.

— Nu sunt tâmpit, să ştii. ||stupid|| No|soy|tonto|que|sepas — No soy un idiota, que lo sepas.

Bast se linişti vădit, lăsându-se pe spate în scaun. Bast|se|tranquilizó|evident|||sobre|espalda|en|silla Bast se calmó visiblemente, dejándose caer hacia atrás en la silla.

— Ştiu că nu eşti tâmpit, Reshi. Sé|que|no|eres|tonto|Reshi — Sé que no eres tonto, Reshi. Dar în mai bine de jumătate din oamenii ăştia n-am încredere nici să-şi facă nevoile în partea în care bate vântul. Pero|en|más|bien|de|mitad|de|la gente|estos|||confianza|ni siquiera|||hagan|necesidades|en|parte|en|que|sopla|el viento Pero en más de la mitad de estas personas no confío ni para que hagan sus necesidades en la dirección en la que sopla el viento.

Păru afundat în gânduri pentru o clipă. El cabello|hundido|en|pensamientos|por|un|momento Páru sumido en pensamientos por un momento.

— Nu pot să-mi închipui cum de a fost doar unul. No|puedo|||imaginar|cómo|de|haber|sido|solo| — No puedo imaginar cómo fue que solo hubo uno.

— Poate că au murit venind peste munţi, îşi dădu Kote cu părerea. Quizás|que|(verbo auxiliar)|murieron|viniendo|sobre|montañas|se|dio|Kote|con|opinión — Quizás murieron cruzando las montañas, opinó Kote. Toţi, în afară de ăsta unul. ||||this|one Todos|en|fuera|de|este|uno Todos, excepto este uno.

— Se poate, încuviinţă Bast fără tragere de inimă. ||approval|||pulling||heart (verbo auxiliar)|puede|asiente|Bast|sin|rencor|de|corazón — Puede ser, asintió Bast sin mucho entusiasmo.

— Îmi place mai mult ce-ai zis prima dată, Reshi, zise Bast, stânjenit. Me|gusta|más|mucho|||dicho|primera|vez|Reshi|dijo|Bast|avergonzado — Me gusta más lo que dijiste la primera vez, Reshi, dijo Bast, avergonzado. Trei sau patru scraeli ar trece prin târguşorul ăsta ca... ca... |||screechers||||the small town||| Tres|o|cuatro|gritos|(verbo auxiliar condicional)|pasar|por|el pueblito|este|como|como Tres o cuatro cuchillos pasarían por este pueblito como... como...

— Ca un cuţit fierbinte prin unt? ||knife||| Como|un|cuchillo|caliente|a través de|mantequilla — ¿Como un cuchillo caliente a través de mantequilla?

— Mai degrabă ca mai multe cuţite fierbinţi prin câteva zeci de ţărani, zise Bast sec. |||||||||||peasants|||dryly Más|bien|como|más|muchos|cuchillos|calientes|entre|unos|decenas|de|campesinos|dijo|Bast|seco — Más bien como varios cuchillos calientes a través de unos cuantos campesinos, dijo Bast secamente. Oamenii ăştia habar n-au să se apere. |||||||defend La gente|estos|idea|||a|se|defienda Esta gente no tiene idea de cómo defenderse. Pun rămăşag că nu sunt nici şase săbii în tot târgul. |bet||||||swords||| Pongo|apuesta|que|no|hay|ni siquiera|seis|espadas|en|todo|el pueblo Apuesto a que no hay ni seis espadas en todo el pueblo. Nu că săbiile ar fi de mare folos în faţa scraelilor. ||||||||||the scraelians No|que|las espadas|(verbo auxiliar condicional)|fueran|de|gran|utilidad|en|frente|de los scrael No es que las espadas sean de gran ayuda frente a los escuderos.

Urmă o lungă clipă de tăcere plină de gânduri. Siguió|una|larga|instante|de|silencio|llena|de|pensamientos Siguió un largo momento de silencio lleno de pensamientos. Apoi Bast începu să se foiască. |||||fidget Luego|Bast|comenzó|a|se|mover Luego Bast comenzó a inquietarse.

— Vreo veste? any|news Alguna|noticia — ¿Alguna noticia?

Kote dădu din cap. |nodded|| Kote|movió|de|cabeza Kote asintió.

— N-au ajuns să vorbească şi despre veşti în seara asta. ||llegado|a|hablen|y|sobre|noticias|en|la noche|esta — No han llegado a hablar de noticias esta noche. Carter a dat totul peste cap pe când încă mai spuneau poveşti. Carter|(verbo auxiliar)|dio|todo|de|cabeza|cuando|aún|todavía|más|decían|historias Carter lo arruinó todo mientras aún contaban historias. Asta e ceva, mă gândesc. Esto|es|algo|me|pienso Esto es algo, estoy pensando. Or să vină înapoi mâine-seară. O|(verbo auxiliar)|venga|de vuelta|| Volverán mañana por la noche. În felul ăsta o să am şi eu ceva de făcut. En|manera|este|yo|a|tendré|también|yo|algo|de|hacer De esta manera tendré algo que hacer.

Kote se jucă leneş cu lingura prin tocană. |||lazy|||| El gato|se|juega|perezoso|con|la cuchara|por|estofado Kote juega perezosamente con la cuchara en el guiso.

— Ar fi trebuit să cumpăr scraelul de la Carter, gândi el cu glas tare. (verbo auxiliar condicional)|(verbo auxiliar condicional)|deberías|(partícula de subjuntivo)|comprar|rastrillo|de|la|Carter|pensó|él|con|voz|alta — Debería haber comprado el rastrillo de Carter, pensó en voz alta. Ar fi putut să-şi cumpere alt cal cu banii ăia. ||||||||||that (verbo auxiliar condicional)|(verbo auxiliar condicional)|podido|||comprar|otro|caballo|con|el dinero|esos Podría haberse comprado otro caballo con ese dinero. Ar fi venit oameni din toate părţile să-l vadă. (verbo auxiliar condicional)|(verbo auxiliar condicional)|venido|gente|de|todas|partes|||vea Habría venido gente de todas partes para verlo. Am fi avut şi noi, în sfârşit, niscaiva treabă. |||||||some work| (verbo auxiliar condicional)|(verbo auxiliar condicional)|tenido|también|nosotros|en|finalmente|algo de|trabajo Finalmente, también tendríamos algo de trabajo.

— Glumesc, Bast, zise Kote împăciuitor, dând din mâna în care ţinea lingura. ||||reassuring||||||| Bromeo|Bast|dijo|Kote|conciliador|dando|de|mano|en|que|sostenía|cuchara — Estoy bromeando, Bast, dijo Kote conciliador, moviendo la mano en la que sostenía la cuchara.

Zâmbi slab. Sonrió|débil Sonrió débilmente.

— Şi totuşi, ar fi fost drăguţ. Y|sin embargo|habría|sido||lindo — Y aun así, habría sido bonito.

— Nu, Reshi, fără nici cea mai mică îndoială că nu ar fi fost drăguţ, zise Bast apăsat. No|Reshi|sin|ni|la|más|pequeña|duda|de que|no|habría|sido|||dijo|Bast|pesadamente — No, Reshi, sin la más mínima duda que no habría sido bonito, dijo Bast con pesadez. „Ar fi venit oameni din toate părţile să-l vadă“, zise şi el, a bătaie de joc. (verbo auxiliar condicional)|habría|venido|gente|de|todas|partes|||viera|dijo|y|él|(verbo auxiliar)|burla|de|juego "Habrían venido personas de todas partes para verlo", dijo también él, en tono de burla. Zău aşa! de verdad|así ¡De verdad!

— Treaba ar fi fost drăguţă, lămuri Kote. El trabajo|habría|sido||agradable|aclaró|Kote — La cosa habría sido bonita, aclaró Kote. Orice treabă ar fi drăguţă. Cualquier|trabajo|verbo auxiliar condicional|sea|agradable Cualquier cosa sería bonita.

Înfipse lingura înapoi în tocană. stick|||| Clava|cuchara|de nuevo|en|estofado Clava la cuchara de nuevo en el guiso.

— Orice ar fi drăguţ. |||cute Cualquier|sea|cosa|lindo — Cualquier cosa sería bonita.

Rămaseră multă vreme în tăcere. Quedaron|mucho|tiempo|en|silencio Se quedaron en silencio durante mucho tiempo. Kote se încrunta în jos spre strachina cu tocană pe care o ţinea în mână, cu privirile pierdute. ||frowned||||||||||||||gazes| Kote|se|frunció|hacia|abajo|hacia|plato|con|guiso|que|la|una|sostenía|en|mano|con|las miradas|perdidas Kote se frunció hacia abajo hacia el plato con guiso que sostenía en la mano, con la mirada perdida.

— Cred că e groaznic aici pentru tine, Bast, zise el până la urmă. |||awful||||||||| Creo|que|es|horrible|aquí|para|ti|Bast|dijo|él|al final|la|última — Creo que aquí es horrible para ti, Bast, dijo al final. Cred că ţi-e urât de nu mai poţi. Creo|que|||feo|de|no|más|puedes Creo que te desagrada tanto que no puedes más.

Bast dădu din umeri. Bast|dio|de|hombros Bast se encogió de hombros.

— Sunt câteva neveste tinere prin târg. ||wives||| Hay|algunas|esposas|jóvenes|por|mercado — Hay algunas mujeres jóvenes por el pueblo. O grămadă de fete. Una|montón|de|chicas Un montón de chicas.

Rânji ca un copil. smile||| Sonríe|como|un|niño Sonríe como un niño.

— Asta-i bine, Bast. ||bien|Bast — Esto está bien, Bast.

Urmă o altă tăcere. Sigo|una|otra|silencio Siguió otro silencio. Kote mai luă o îmbucătură, mestecă, înghiţi. ||||bite|chews|swallow Kote|más|tomó|un|bocado|mastica|tragó Kote tomó otro bocado, masticó, tragó.

— Ştii, au crezut că-i un duh rău. Sabes|han|creído|||un|espíritu|malo — Sabes, pensaron que era un espíritu maligno.

Bast ridică iarăşi din umeri. ||||shoulders Bast|levanta|otra vez|de|hombros Bast vuelve a encoger los hombros.

— S-ar putea să şi fie, Reshi. ||ser|que|también|esté|Reshi — Podría ser, Reshi. Iar pentru ei pesemne că-i cel mai bine să creadă asta. |||it seems|||||||| Y|para|ellos|seguramente|||el|más|bien|a|crean|esto Y para ellos, sin duda, es lo mejor que pueden creer.

— Ştiu. Sé — Lo sé. De fapt, chiar i-am aţâţat. |||||provoked De|hecho|incluso|||incitado De hecho, realmente los incité. Dar ştii şi tu ce-nseamnă asta, zise el, uitându-se în ochii lui Bast. Pero|sabes|y|tú|||esto|dijo|él|||en|los ojos|de él|Bast Pero tú también sabes lo que eso significa, dijo él, mirándolo a los ojos a Bast. Fierarul o să facă bani buni în zilele care vin. El herrero|(verbo auxiliar)|(verbo auxiliar futuro)|hará|dinero|buenos|en|los días|que|vienen El herrero va a ganar buen dinero en los días que vienen.

Bast avut mare grijă să aibă chipul de necitit. ||||||||unreadable Bast|tuvo|gran|cuidado|de|tenga|rostro|de|inquebrantable Bast tuvo mucho cuidado de mantener su rostro inexpresivo.

— Aha. Aha — Aha.

Kote încuviinţă din cap. |approval|| Kote|asiente|con|cabeza Kote asiente con la cabeza.

— N-am să-ţi găsesc nicio vină dac-ai să vrei să pleci, Bast. ||a|||||||a|||irte|Bast — No te encontraré ninguna culpa si decides irte, Bast. Ai locuri mai bune decât ăsta unde-ai putea să fii. Tienes|lugares|más|buenos|que|este|||poder|a|estar Tienes lugares mejores que este donde podrías estar.

Bast rămase uluit. ||astonished Bast|quedó|atónito Bast se quedó atónito.

— N-aş putea să plec, Reshi. ||ir|a|ir|Reshi — No podría irme, Reshi.

— Cine m-ar mai învăţa pe mine? Quién|||más|enseñaría|a|mí — ¿Quién más me enseñaría a mí?

Kote rânji şi, pentru o clipă, chipul său arătă cât de tânăr era de fapt. Kote|sonrió|y|por|un|momento|rostro|su||cuán|de|joven|era|de|hecho Kote sonrió y, por un momento, su rostro mostró cuán joven era en realidad. În spatele liniilor obosite şi a privirii blajine de hangiu, nu arăta deloc mai bătrân decât tovarăşul său cu părul negru. ||the lines|||||gentle||||||||||||| En|detrás de|líneas|cansadas|y|la|mirada|inocente|de|tabernero|no|parecía|en absoluto|más|viejo|que|compañero|suyo|con|cabello|negro Detrás de las líneas cansadas y de la mirada tranquila de tabernero, no parecía en absoluto más viejo que su compañero de cabello negro.

— Chiar aşa, cine? De verdad|así|quién — ¿De verdad, quién? răspunse Kote, arătând spre uşă cu lingura. respondió|Kote|señalando|hacia|puerta|con|la cuchara respondió Kote, señalando hacia la puerta con la cuchara. Hai, treci la citit atunci sau du-te şi hârjoneşte vreo fată. |||||||||flirt with|| Vamos|pasa|a|leer|entonces|o|||y|coquetea||chica Vamos, pasa a leer entonces o ve y coquetea con alguna chica. Ştiu bine că ai şi lucruri mai bune de făcut decât să te uiţi la mine cum mănânc. |||||||||||||look at|||| Sé|bien|que|tienes|y|cosas|más|buenas|de|hacer|que|a|te|miras|a|mí|como|como Sé bien que tienes cosas mejores que hacer que mirarme comer.

— De fapt... De|hecho — De hecho...

— Piei, duh rău! Skin|| ¡Pídele|¡duh|malo — ¡Vete, espíritu maligno! zise Kote, apoi, la jumătatea îmbucăturii de tocană, trecu la o temică rostită destul de prost: Tehus antausa eha! |||||bite||||||theme|spoken||||Tehus (1) the sauce|Tehus the ant|eha dijo|Kote|luego|la|mitad|bocado|de|estofado|pasó|a|una|frase|pronunciada|bastante|de|mal|Tehus|antausa|eha dijo Kote, luego, a la mitad de la cucharada de estofado, pasó a un tema pronunciado bastante mal: ¡Tehus antausa eha!

Bast izbucni într-un râs uimit şi arătă ceva neruşinat cu mâna. |burst||||||||shameless|| Bast|estalló|||risa|sorprendido|y||algo|desvergonzado|con|la mano Bast estalló en una risa sorprendida y señaló algo descaradamente con la mano.

— Aroi te dennaleyan! Aroi (1)||I will return Aroi|te|dennaleyan — ¡Aroi te dennaleyan!

— Ei, hai, zise Bast dojenitor, pierzându-şi zâmbetul. ||||the scolding one|losing|| Ey|ven|dijo|Bast|regañador|||sonrisa — Eh, vamos, dijo Bast regañador, perdiendo su sonrisa. Asta-i doar jignire. |||insult ||solo|insulto Eso es solo un insulto.

— Cu pământ şi cu piatră, mă lepăd de tine! ||||||I renounce|| Con|tierra|y|con|piedra|me|deshago|de|ti — ¡Con tierra y piedra, me deshago de ti!

Kote îşi muie degetele în cana de lângă el şi aruncă nepăsător câteva picături spre Bast. ||dips|||||||||carelessly||drops|| Kote|se|moja|dedos|en|taza|de|cerca de|él|y|lanza|despreocupadamente|algunas|gotas|hacia|Bast Kote sumerge sus dedos en la taza a su lado y lanza despreocupadamente unas gotas hacia Bast.

— Departe de mine, vrajă! |||witchcraft Lejos|de|mí|hechizo — ¡Lejos de mí, hechizo!

— Cu suc de mere? Con|jugo|de|manzana — ¿Con jugo de manzana? zise Bast, înveselit şi supărat în acelaşi timp, frecând o mărgea de suc de pe cămaşă. ||happy||||||||drop||||| dijo|Bast|animado|y|enojado|en|mismo|tiempo|frotando|una|cuenta|de|jugo|de|sobre|camisa dijo Bast, animado y molesto al mismo tiempo, frotando una mancha de jugo de su camisa. Ar face bine să nu păteze. Haría|haga|bien|(partícula de subjuntivo)|no|manche Sería bueno que no manchara.

Kote mai luă o îmbucătură. Kote|más|tomó|un|bocado Kote tomó otro bocado.

— Du-te şi pune-o la înmuiat. ||||||soaking ||y|||a|remojar — Ve y ponlo a remojar. Dacă lucrurile iau o întorsătură cu totul deznădăjduită, te sfătuiesc să profiţi de foloasele numeroaselor poţiuni de curăţat care se găsesc în Celum Tinture. ||||turn|||desperate turn||I advise||take advantage||the benefits|numerous|potions||cleaning|||||| Si|las cosas|toman|un|giro|con|todo|desesperada|te|aconsejo|a|aproveches|de|los beneficios|numerosos|pociones|de|limpieza|que|se|encuentran|en|Celum|Tinture Si las cosas toman un giro completamente desesperado, te aconsejo que aproveches los beneficios de las numerosas pociones de limpieza que se encuentran en Celum Tinture. Capitolul treisprezece, pare-mi-se. Capítulo|trece||| Capítulo trece, me parece.

— Bine, zise Bast, ridicându-se şi mergând până la uşă, cu obişnuitul lui farmec ciudat. ||||||||||||||strange Bien|dijo|Bast|||y|caminando|hasta|la|puerta|con|habitual|su|encanto|extraño — Bien, dijo Bast, levantándose y yendo hasta la puerta, con su habitual encanto extraño. Cheamă-mă dacă ai nevoie de ceva. ||si|tienes|necesidad|de|algo Llámame si necesitas algo.

Închise uşa în urma lui. Cerró|la puerta|en|seguimiento|de él Cerró la puerta detrás de él.

Ochii i se plimbau neliniştiţi prin odaie. Los ojos|y|se|paseaban|inquietos|por|habitación Sus ojos se movían inquietos por la habitación. Vatra era făcută din aceeaşi piatră neagră ca şi cea de jos. the hearth|||||||as|||| La hoguera|era|hecha|de|la misma|piedra|negra|como|y|la|de|abajo La chimenea estaba hecha de la misma piedra negra que la de abajo. Stătea chiar în mijlocul încăperii, o mică ispravă pe care Kote era foarte mândru că o meşterise. ||||the room|||creation|||||||||had crafted Estaba|justo|en|medio|habitación|una|pequeña|hazaña|de|la que|Kote|era|muy|orgulloso|de que|la|había hecho Estaba justo en el medio de la habitación, una pequeña hazaña de la que Kote estaba muy orgulloso de haberla hecho. Patul era mic şi umil, iar dacă îl atingeai îţi dădeai seama că salteaua aproape că nici nu exista, atât era de subţire. |||||||||||||the mattress||||||||of| La cama|era|pequeña|y|humilde|y|si|lo|tocabas|te|dabas|cuenta|que|el colchón|casi|que|ni|no|existía|tanto|era|de|delgada La cama era pequeña y humilde, y si la tocabas te dabas cuenta de que el colchón casi no existía, tan delgado era.

Cineva cu multă băgare de seamă ar fi văzut că era un lucru anume de care ochii lui se fereau. |||||||||||||||||||avoided Alguien|con|mucha|atención|de|cuidado|habría|sido|visto|que|era|una|cosa|específica|de|que|ojos|él|se|apartaban Alguien con mucha atención habría visto que había algo específico de lo que sus ojos se apartaban. Aşa cum te fereşti de privirile unei foste ibovnice la o cină cu ştaif sau de ale unui vechi duşman care şade în faţa ta, de partea cealaltă a unei cârciumi pline de muşterii, târziu în noapte. |||||||former|mistress|||||high society||||||||sits|||||||||tavern|||customers||| Así|como|te|proteges|de|las miradas|de una|ex|amante|en|una|cena|con|clase|o|de|las|de un|viejo|enemigo|que|se sienta|en|frente|a ti|de|parte|otra|de|una|taberna|llena|de|clientes|tarde|en|noche Así como te apartas de las miradas de una antigua amante en una cena elegante o de un viejo enemigo que está frente a ti, al otro lado de una taberna llena de clientes, tarde en la noche.

Kote încercă să se liniştească, nu izbuti, nu-şi găsi astâmpărul, suspină, se foi în scaun şi, fără să vrea, privirea îi căzu asupra cufărului de la picioarele patului. ||||||succeeded||||calm||||||||||||fell||the chest|||| Kote|intentó|a|reflexivo|tranquilice|no|tuvo éxito||y|||||||||sin|a|querer|mirada|le|cayó|sobre|baúl|de|los|pies|cama Kote intentó calmarse, no lo logró, no encontró su tranquilidad, suspiró, se movió en la silla y, sin querer, su mirada cayó sobre el baúl a los pies de la cama.

Era făcut din roah, un lemn rar, tare, negru ca tăciunele şi neted ca sticla lustruită. |||roah wood||||||||||||polished Era|hecho|de|roah|un|madera|raro|dura|negro|como|el carbón|y|liso|como|el vidrio|pulido Estaba hecho de roah, una madera rara, dura, negra como el carbón y suave como el cristal pulido. Mult preţuit de parfumieri şi de alchimişti, o bucată cât un deget de mare făcea pe puţin cât greutatea sa în aur. |highly valued||perfume makers|||||||||||||||||| Muy|apreciada|por|perfumistas|y|por|alquimistas|un|trozo|de|un|dedo|de|grande|hacía|por|poco|tanto|peso|su|en|oro Muy apreciado por perfumistas y alquimistas, un trozo del tamaño de un dedo valía al menos su peso en oro. Să faci un cufăr întreg din roah era ceva mult mai mult decât un simplu moft. |||chest|||straw|||||||||whim (verbo auxiliar)|hagas|un|cofre|entero|de|roble|era|algo|mucho|más|mucho|que|un|simple|capricho Hacer un cofre entero de roah era algo mucho más que un simple capricho.

Cufărul era încuiat de trei ori. ||locked||| El baúl|estaba|cerrado|de|tres|veces El cofre estaba cerrado con tres cerraduras. Avea o încuietoare de fier, o încuietoare de aramă şi o încuietoare nevăzută. ||||||||bronze|||lock| Tenía|una|cerradura|de|hierro|una|cerradura|de|bronce|y|una|cerradura|invisible Tenía una cerradura de hierro, una cerradura de bronce y una cerradura invisible. În seara aceea, lemnul umplea odaia cu o mireasmă aproape imperceptibilă de portocală şi fier înăbuşit. |||||||||||||||smothered En|la noche|esa|la madera|llenaba|la habitación|con|un|aroma|casi|imperceptible|de|naranja|y|hierro|ahogado Esa noche, la madera llenaba la habitación con un aroma casi imperceptible a naranja y hierro sofocado.

Când căzură asupra cufărului, privirile lui Kote nu săriră iute în lături. Cuando|cayeron|sobre|el baúl|las miradas|de él|Kote|no|saltaron|rápidamente|hacia|los lados Cuando cayeron sobre el cofre, las miradas de Kote no se apartaron rápidamente. Nu alunecară cu viclenie într-o parte, ca şi cum s-ar fi prefăcut că nici nu e acolo. No|se deslizó|con|astucia|||lado|como|y|como||||hecho|que|ni|no|está|allí No se deslizaron astutamente a un lado, como si fingieran que no estaban allí. Dar, într-o singură clipă de uitat, pe chip îi reveniră toate liniile pe care plăcerile simple ale zilei le descreţiseră încetul cu încetul. ||||||||||||||||||||smoothed out||| Pero|||sola|instante|de|olvido|en|rostro|le|regresaron|todas|líneas|en|que|placeres|simples|de|día|les|arrugaran|lentamente|con|lentamente Pero, en un solo instante de olvido, todas las líneas que las simples placeres del día habían suavizado lentamente regresaron a su rostro. Alinarea pe care i-o dădeau sticlele şi cărţile se şterse cât ai clipi din gene, lăsând în urmă doar nimicnicie şi durere. The alignment||||||||||||||||leaving||||nothingness|| La tranquilidad|que|le|||daban|las botellas|y|los libros|se|borró|tan|un|parpadeo|de|pestañas|dejando|en|el rastro|solo|insignificancia|y|dolor El alivio que le daban las botellas y los libros se borró en un abrir y cerrar de ojos, dejando solo vacío y dolor. Pentru o clipă, pe chipul lui se războiră un dor sălbatic şi părerea de rău. |||||||struggled||||||| Por|un|momento|en|su rostro|él|se|enfrentaron|un|deseo|salvaje|y|sentimiento|de|culpa Por un momento, en su rostro lucharon un deseo salvaje y el remordimiento.

Apoi se făcură nevăzute şi locul lor îl luă chipul trudit al unui hangiu, un om care-şi zicea Kote. ||became||||||||||||||||| Luego|(pronombre reflexivo)|hicieron|invisibles|y|lugar|de ellos|(pronombre de objeto)|tomó|apariencia|cansada|de|un|tabernero|un|hombre|||decía|Kote Luego se hicieron invisibles y su lugar fue ocupado por el rostro cansado de un tabernero, un hombre que se hacía llamar Kote. Oftă din nou fără să ştie şi se ridică cu greu în picioare. Suspira|de|nuevo|sin|(partícula verbal)|sabe|y|(pronombre reflexivo)|se levanta|con|dificultad|en|pies Suspiró de nuevo sin saber y se levantó con dificultad.

Îi luă multă vreme până să treacă de cufăr şi să se bage în pat. Le|tomó||tiempo|hasta|(partícula verbal)|pase|de|baúl|y|(partícula verbal)|(pronombre reflexivo)|meta|en|cama Le tomó mucho tiempo pasar del baúl y meterse en la cama. Şi, odată băgat în pat, îi luă multă vreme până să adoarmă. Y|una vez|metido|en|cama|le|tomó||tiempo|hasta|(partícula subjuntiva)|se duerma Y, una vez metido en la cama, le tomó mucho tiempo quedarse dormido.

*** *

Aşa cum ghicise Kote, în seara următoare veniră înapoi la Piatra de Hotar, să mănânce şi să bea. ||had guessed||||||||||||||| Así|como|adivinó|Kote|en|la noche|siguiente|vinieron|de vuelta|a|Piedra|de|Límite|para|comer|y|para|beber Como había adivinado Kote, la noche siguiente regresaron a la Piedra de Límite, para comer y beber. Încercară de câteva ori, fără tragere de inimă, să spună poveşti, dar se lăsară iute păgubaşi. they tried|||||||||||||gave up|quickly|discouraged Intentaron|de|varias|veces|sin|esfuerzo|de|corazón|a|contar|historias|pero|se|dejaron|rápidamente|derrotados Intentaron varias veces, sin mucho ánimo, contar historias, pero pronto se dieron por vencidos. Nimeni nu avea chef de aşa ceva. Nadie|no|tenía|ganas|de|así|algo Nadie tenía ganas de eso.

SENT_CWT:AFkKFwvL=5.79 PAR_TRANS:gpt-4o-mini=4.37 1 openai.2025-02-07 ai_request(all=694 err=0.00%) translation(all=555 err=0.00%) cwt(all=6000 err=12.00%) es:AFkKFwvL